fb

În dragoste, joacă teatru numai cei care n-au niciun rol

E aiurea să te prefaci fiind într-o relație cu cineva. E ca și cum de fiecare dată trebuie să pretinzi că ești ceea ce niciodată nu ai fost. E aiurea să transformi un sentiment pur ce vine din partea celuilalt în material profitabil. E aiurea să spui „te iubesc”, „am nevoie de tine”, „voi fi mereu aproape” și să minți. Ce riști să fii atunci? Un escroc în propria relație? Un profitor? Un hoț de suflete? Atunci, dacă celălalt te va crede, vei juca bine teatru, dar atât de prost îți vei trăi viața. Și până la urmă vei fi părăsit.

Nu minți în dragoste. Probabil ți-au spus-o mulți, dar de câte ori te-ai gândit la asta detașat de orice și conectat doar la relația în care ești? De câte ori ai fost sincer cu ea? De câte ori i-ai oferit încredere, grijă, cuvinte sincere, fără să te gândești ce poți obține din asta? Vezi bine, de ăștia profitori și mincimoși sunt mulți. Doar că toți au același final: suferă pentru că nu au iubit la timp, nu au oferit la timp, nu au iubit cu adevărat.

În dragoste, joci teatru doar dacă nu te simți confortabil în relația în care ești. Joci teatru dacă ești o piesă de rezervă, joci teatru dacă ești un profitor, joci teatru dacă ești respins. Atunci să te oprești și să te întrebi cât de corect e asta. Atunci să fii sincer în primul rând cu tine. Atunci să găsești răspunsuri la propriile întrebări. Și mai lasă naibii teatrul în viață și în dragoste, riști să ai cel mai prost și mai nemernic rol.

În dragoste, joacă teatru numai cei care n-au niciun rol. – citat cu autor anonim