Plecarea unui bărbat din familie pentru o altă femeie poate părea, din exterior, o alegere de înțeles: el a ales tinerețea, ușurința, pasiunea și admirația în locul rutinei zilnice și al nemulțumirilor acumulate.

În primele luni – așa-numita „perioadă a lunii de miere” – totul pare perfect. Noul partener pare fără cusur, iar decizia de a pleca pare singura corectă.

Totuși, potrivit statisticilor terapeuților de familie, peste 70% dintre bărbații care au făcut acest pas se confruntă, în timp, cu o criză dureroasă a realității. Când ceața hormonală se risipește, euforia dispare și este înlocuită de adevărata față a vieții.

Despre ce regretă cel mai des bărbații care și-au construit o nouă relație pe ruinele celei vechi?

1. Pierderea iluziei că „ea e diferită”

Principala capcană a relațiilor extraconjugale este mediul lor artificial. Întâlnirile în hoteluri sau pe teritoriu „neutru” sunt mereu o sărbătoare: haine elegante, conversații ușoare, sex și distracție. Bărbatul ajunge să compare, uneori, soția obosită în haine de casă, care rezolvă problemele copiilor, cu amanta mereu pregătită de petrecere.

Când începe traiul împreună, surpriza nu întârzie să apară: noua femeie obosește și ea, are zile mai proaste, vrea siguranță financiară, participare la treburile casei și, evident, cineva care să ducă gunoiul. Iluzia „petrecerii continue” se destramă, iar bărbatul realizează: nu a schimbat problemele, ci doar decorul.

2. Relația deteriorată cu copiii și pierderea statutului

Poate un bărbat să divorțeze de soție, însă nu poate divorța fără durere de propria viață anterioară. De multe ori, el speră că „copiii vor înțelege”, iar prietenii și rudele îi vor accepta alegerea.

Dezamăgirea și supărarea copiilor – chiar și a celor adulți – lovesc cel mai tare orgoliul. Fluturarea de daruri duminica nu are cum să înlocuiască prezența zilnică de tată. Pe lângă asta, se adaugă și judecata tăcută (sau chiar exprimată) a celor apropiați. Conștientizarea faptului că, de dragul unei pasiuni, a pierdut încrederea copiilor și a pierdut statutul de om de bază vine mai târziu, dar rămâne multă vreme.

3. Pierderea „fundamentului comun”

De-a lungul anilor, soții construiesc o rețea de legături invizibile: glume numai de ei știute, semne și priviri înțelese pe jumătate, crize, sărăcie, bucurii, prieteni comuni. Toate acestea se numesc „lipiciul emoțional și social”.

Cu o parteneră nouă, acest fundament lipsește cu desăvârșire. Totul trebuie explicat de la zero – importanța unui film, valoarea unui vechi prieten, sau cum a apărut o rană sufletească. Bărbatul simte brusc dorul acut după acea înțelegere fără cuvinte. Să construiești această apropiere sufletească de la zero cere resurse sufletești uriașe, pe care, la o vârstă matură, nu le mai ai din belșug.

4. Reapariția inevitabilă a vechilor probleme

Psihologia ne spune că ne ducem pe noi înșine în fiecare relație nouă. Dacă un bărbat a plecat fiindcă nu știa să comunice, aduna resentimente, fugea de responsabilitate sau nu putea gestiona crizele, toate aceste tipare le va aduce și în noua casă.

După doar câțiva ani, aceleași conflicte care au existat și în prima căsnicie apar și aici. Și atunci vine revelația: problema nu a fost doar la „soția cea rea”, ci și la propriile obiceiuri de comportament.

5. Prețul pe care trebuie să-l plătești

Divorțul aduce aproape întotdeauna pierderi uriașe: emoționale, de timp, financiare. Împărțirea bunurilor, pensiile alimentare, nevoia de a o lua de la zero când ai nevoie din ce în ce mai mult de stabilitate – toate lovesc puternic resursele unui bărbat.

Când trage linie după câțiva ani, mulți bărbați ajung la concluzia că resursele investite în divorț și construirea unei vieți noi nu se justifică, în raport cu rezultatul. Apare gândul sincer: dacă măcar jumătate din acea energie și acei bani erau investiți pentru a reanima primul mariaj, finalul putea fi mult mai fericit.

Regretele nu-i determină pe mulți să se întoarcă. O cană spartă greu se mai lipește, iar orgoliul nu prea te lasă să-ți recunoști greșeala. Pierderea cea mai mare pe care o resimte un bărbat care a plecat este lipsa încrederii reale. În adâncul sufletului, și noua parteneră știe de ce este capabil dacă dragostea se răcește și undeva, în subconștient, așteaptă ca într-o zi să-și facă din nou bagajul.

Când ceața hormonală se risipește, euforia lasă loc realității…