Diferite sunt secundele în dragoste. Unele pot ucide, iar altele pot da viaţă. Unele apropie necunoscuţi, iar altele despart pentru totdeauna două suflete pereche. Unele ai vrea să ţină o viaţă, altele să nu ţină deloc. Diferiţi sunt bărbaţii şi femeile în dragoste. Unii suferă, alţii râd de un sărut sincer. Unii au grijă, alţii ignoră. Unii uită, alţii pot ţine minte. Unii iartă, alţii nu ar face asta niciodată.

Bărbaţii uită. Aşa e mai simplu şi mai bărbătesc. Uită greşeli, iubiri de-o noapte şi chiar de-o viaţă. Bărbaţii preferă tăcerea decât o mie de cuvinte. Ei vor uita pe unde le-a rătăcit sufletul şi câte dintre femei i-au rănit, pentru că percep aventurile şi iubirile trăite superficial ca şi-un card de memorie umplut la limită ce trebuie golit. Vor ţine minte pe cele care le vor schimba viaţa sau cărora le vor fi creatori. Dar ar  fi o prostie masculină să uiţi aşa ceva.

Bărbaţii uită lucrurile în plus. Păstrează sentimentele puternice şi femeile de care vor să aibă grijă. Pentru că ştiu că sunt lucruri şi femei pe care nu le vor putea ierta niciodată.

E imposibil să ierţi şi apoi să ţii minte mai departe. Să te împaci cu gândul că iertarea este o despărţire iar despărţirea presupune amintiri. Aşa că un bărbat va lua totul: emoţii, săruturi, aşternuturi de dimineaţă şi nebuniile de la 3 noaptea… le va lua şi le va arunca departe, undeva în inimă sau la capătul unei mese de bar.

Bărbaţii or fi ei puternici, dar e peste puterile lor să trăiască două lumi odată. Ei vor uita momente de-o viaţă, dar şi vor uita să ierte momente de-o zi.  Însă e greşit asta. Aşa rişti să pierzi secundele în dragoste care pot da viaţă. Bărbaţii au secretele lor şi ele se numesc slăbiciuni.

Femeile iartă. Iartă tot, până şi lipsa dragostei. Iartă că el a preferat berea cu băieţii decât o cină cu ea, iartă scărpinatul pe burtă şi sforăitul noaptea. Iartă că a uitat că azi fac doi ani şi că de ceva timp nu a mai ţinut o floare în mână. Iartă că nu mai e omul de încredere de la început şi că momentele de nebunie au devenit istorie.

Iartă că de fiecare dată iartă şi nu spune în faţă totul. Iartă secundele de dragoste care pot ucide.

Chiar şi tăcerea o iartă, pentru că e tăcerea lui. Femeile văd în iertate o şansă, iar o şansă în plus alături de omul lor e mai presus decât spiritul rebel de femeie. Aşa că ele pot ierta şi lipsa unui bărbat la un bărbat. Vor ierta că s-a sfârşit prea repede sau că el măcar nu a încercat să repare totul.

Vor ierta că momentele de dragoste nu au ţinut mai mult, când el se grăbea la serviciu. Vor ierta totul, chiar de vor spune la început că nu îl va ierta niciodată.

Vor ierta, dar nu vor uita. Pentru că nu au cum să uite ceea ce le-ar completa sau distruge. Aşa că femeile nu vor uita momentele care le-au făcut să râdă sau să sufere, la fel cum nu vor uita şi bărbaţii care le-au transformat în buni îngeri sau demoni. Femeile au secretele lor  şi ele se numesc amintiri.

Diferiţi sunt bărbaţii şi femeile în dragoste. Fiecare încearcă să-şi demonstreze că mai sunt oameni de iertat şi oameni de uitat. Însă, în ecuaţia unor iubiri, bărbaţii de cele mai multe ori uită. Femeile iartă tot, dar nu uită niciodată.