Este firesc să cauți echilibru în relație, încredere și siguranță. Este firesc să ceri implicare și asumare, din moment ce iubești din toată inima și oferi tot ce ai mai bun. Atunci când aceste lucruri sunt manifestate unilateral, nimic nu funcționează bine.
Poți să ignori realitatea, să te amăgești cu iluzii, să găsești argumente pentru un comportament toxic, dar într-un final ajungi la același deznodământ trist. Recunoști că nimic din ce se întâmplă între voi nu este corect, sănătos, demn.
Dacă își permite lucruri care vă îndepărtează în loc să vă apropie, dacă refuză mereu să comunice sincer, să accepte compromisul, să găsească soluții, ce rost mai are să continui? Acolo unde frica și incertitudinea sunt o normalitate, nu poți construi.
Poate că a avut aceleași comportamente în relațiile din trecut, poate este sigur că din iubire nu vei pleca niciodată, poate îți testează limite. Cert este că manipularea nu își are loc între voi, nici înjosirile, critica inutilă sau umilința.
Dacă se gândește doar la propria stare de bine, transformând această poveste în propriul său joc, luând de unul singur decizii, acuzându-te pentru lucruri inventate, victimizându-se de fiecare dată când ceri implicare, întreabă-te care este rolul tău.
Își permite prea multe și de fiecare dată când îi vorbești despre asta reacționează foarte defensiv, te judecă pentru că-i vorbești deschis, vine cu și mai multe reproșuri și insulte, totul pentru a denatura realitatea, pentru a pasa vina pe tine.
Are un comportament josnic
Caută motive de ceartă, pune presiune inutilă pe tine, te forțează să te îndepărtezi de prietenii tăi, îți judecă scopurile și visurile, râde de alegerile tale, îți spune că fără el nu vei reuși nimic, în timp ce se consideră mult prea important și special.
Tot ce contează este lumea lui, binele lui, dorințele lui. Cauți să fii ascultată și înțeleasă, vrei să-i vorbești sincer și să știi că nu va profita de vulnerabilitățile tale, dar exact asta face. Lângă el nu te simți în siguranță, te întrebi mereu ce va urma.
Înțelegi că nu te respectă, altfel nu și-ar permite să te forțeze să uiți de tine de dragul lui. Ești gata să sacrifici totul pentru această relație, în timp ce din partea lui vezi numai tăcere, nemulțumire, imaturitate, incertitudine.
Este un partener neasumat. Își permite să vină și să plece când are chef, oferind apoi scuze ieftine, reproșându-ți că interpretezi prea mult și nu înțelegi nimic. Dar realitatea nu poate fi camuflată, gesturile și cuvintele lui sunt cea mai bună dovadă.
Dacă te minte în orice situație importantă și ascunde întreg trecutul său, dacă apropierea de tine este doar din interes, dacă nu are intenția să te cunoască cu adevărat și să-ți descopere sufletul, acceptă un adevăr dureros: nu-i pasă de tine și de relație.
Când ai nevoie de ajutor dispare imediat. Când îi ceri implicare – fuge. Când îi spui adevărul, devine defensiv. Refuză să trăiești umilința în relație, acea stare de singurătate și neputință. Dacă își permite să se joace cu sentimentele tale, pleacă. Nu uita de iubirea și de respectul de sine.
© De Vorbă cu Tine





