Există un element numit „eu”. Însă „eu” ,ca atare, nu există. Această ipostază de „eu” – există independent. Anume această ipostază și costruiește puterea gândului. Ideile se învârt în jurul ei. Deci, conceptele în mintea noastră sunt elaborate de alte concepte.

Puterea gândului şi a trăirilor

Fricile nu au o bază întemeiată, obiectivă. Toate temerile, la fel ca şi orice alt gând sunt proiecţii ale imaginaţiei umane. Sunt iluzii. Ele nu prezintă un pericol fizic.

Frica poate exista independent, drept element detaşat de gândire, însă obiectul fricii ni-l creăm noi înşine. Noi îi atribuim, benevol, o forţă supraumană de care ne temem.

Dacă te eliberezi de gândurile negative, te eliberezi automat şi de cele pozitive, întrucât coexisteţa lor este absolut necesară. Nu ne putem lipsi în totalitate de amalgamul de trăiri alarmante, fără le vom rămâne cu un gol emoţional.

Forţa gândurilor – evenimentele reale

Există manifestări ale evenimentelor, însă nu există acţiuni produse într-adevăr. Manifestările acestor evenimente se produc de sine stătător. Nu există acţiuni în afara percepţiei mintale, pe toate le creăm noi în imaginaţia şi conştiinţa noastră.

Totul ce ne înconjoară este un produs al subconștientului. Tot ce percepem drept realitate inevitabilă, este la modul real, o proiecţie a imaginaţiei proprii.

Forţa gândurilor – alarmarea fizică

Alarmările fizice pot fi atât pozitive, cât şi negative, contează modul în care reacționăm emoţional şi intuitiv la anumite împrejurări sociale.

Viaţa este o multitudine de particule pe fundalul conştiinţei. Mişcarea acestor particule este direcţionată de puterea gândirii.

Forţa gândirii – legea atracţiei

Relaţia dintre senzaţiile fizice şi cele mintale este una directă, întrucât există o lege a atracţiei universale la nivel de individ.

Raportul dintre realitatea subiectivă şi cea obiectivă construiește o paralelă inevitabilă în cadrul funcţionării armonioase a unei persoane.

Tot ce se întâmplă în viaţă sunt „gânduri despre gânduri”. O idee se naște dintr-o idee care deja există. Respectiv, lanțul infinit de idei construiește ceea ce noi numim viață.

Anume puterea gândirii face posibilă realitatea pe care o percepem. Ceea ce percepem drept realitate obiectivă este o reflecţie a perceperilor subiective.