Nu vă temeți să îmbrățișați omul drag o dată în plus și să-i spuneți cât de mult îl iubiți. Mai bine data aceasta să fie de prisos decât lipsă

De câte ori ai spus astăzi „te iubesc” omului drag? De câte ori te-ai gândit la el? L-ai sărutat dimineața, fericită că îl ai aproape? L-ai îmbrățișat înainte de somn? Ai fost aproape când ți-a cerut sau pur și simplu pentru că vrei? Dacă nu, ce mai aștești? Timpul nu e același niciodată, îmbrățișările nu sunt nici ele la fel și s-ar putea să regreți într-o zi că nu ai iubit cât trebuia. Atunci vei fi nevoită să iubești prea puțin și prea fals. Pentru ce? Nu are rost să dai vina pe lucruri mărunte, să te motivezi. De asta și sunt lucruri mărunte, să nu le iei în seamă. În schimb, omul de lângă tine merită toată atenția, odată ce ai decis să fii cu el. Dacă nu vrei să fii, pleacă. Dacă îl iubești, fă așa cât să ai și timp și dorință pentru el. Cel care vrea să fie cu cineva găsește tot timpul din lume și cel care nu vrea găsește toate motivele din lume. Restul sunt argumente de doi bani, dispuse să ucidă o relație care parcă era pentru toată viața. Nimeni nu trăiește în locul tău viața, nineni nu iubește în locul tău omul drag.

Regretele sunt pentru cei care nu pot iubi. Înțeleg să regreți la 60 de ani că nu ai iubit, dar nu înțeleg să regreți că nu ai fost suficient de mult cu omul pe care îl iubești. De asta și îl iubești, nu? De asta și ai decis să fii o viață cu el. Sunt o mie de motive că petreci puțin timp cu el, dar sunt o mie de argumente care îți vor demonstra în timp că unele motive nu au sens. Poți avea succes, bani, îți poți face un nume, dar dacă nu ai cu cine să împarți toatea astea e în zadar. În dragoste lucrurile se țin de regula bumerangului și dacă azi nu ai iubit suficient și nu ai susținut sau nu ai încurajat, mâine poți rămâne la rândul tău fără dragoste. Oamenii se iubesc unul pe celălalt, dar tot oamenii ajung să fie dezamăgiți și să plece, dacă nu primesc pe cât oferă. Dacă nu simt dragostea celuilalt. Este frumos să știi că cineva te iubește, dar este important să trăiești asta în fiecare zi. Să simți. Să asculți. Să înțelegi.

Nu se merită să ajungi cineva fără nimeni alături. Sau cu un om suferind de indiferența ta. Dacă iubești, dacă știi că omul de lângă cel puțin oferă din timpul lui pentru a-ți fi alături sau te consideră lumea lui, atunci mergi chiar acum și îmbrățișează-l. Sărut-l. Spune-i cât de mult îl iubești. Întreabă-l dacă are nevoie de ceva sau pur și simplu vorbește cu el. Am cunoscut zeci de oameni care sufereau doar pentru că partenerul lor era plecat mai tot timpul și în restul zilelor abia de schimbau o vorbă. Dacă iubești, demonstrează. Ia-o asta ca o obligație de bun augur, ca un semn care să-ți spună că fără fapte și grijă dragostea dispare. Și dincolo de dragoste, nu face să regreți că nu ai fost alături de omul cu care ai fi vrut să fii. Chiar dacă el nu va fi cu tine pentru toată viața. Bucură-te de momente, de prezența unui om, de liniștea și nebunia trăită cu el. Simte dragoste, fii tu, lasă grijile și job-ul și alte mărunțișuri pe mai încolo. Dacă alături de tine este omul iubit, fii cu el. Trăiește dragostea. Iubește.

Nu vă temeți să îmbrățișați omul drag o dată în plus și să-i spuneți cât de mult îl iubiți. Mai bine data aceasta să fie de prisos decât lipsă.