Relațiile toxice au la bază comunicarea toxică. Lipsa de respect și susținere, dependența de partener, abuzul emoțional, fizic, financiar, etc., toate se manifestă printr-o comunicare lipsită de empatie, pasiv-agresivă sau chiar agresivă.

În timp ce unele fraze sunt clar ofensatoare și toxice, altele par a fi deghizate și greu de răstălmăcit. Oprindu-ne puțin peste termenul de comunicare pasiv-agresivă, vom afla că ea persistă în relațiile dintre oamenii care aparent comunică asertiv, dar în care criticile și remarcile sunt manifestate într-un mod subtil, pasiv, uneori chiar neintenționat.

Sarcasmul, ironia, remarcile înțepătoare, glumele care te vizează indirect, propunerile care te pun într-o lumină proastă, toate sunt exemple ale acestui tip de limbaj. Cel mai bun indicator și primul steag roșu care ar trebui să te atenționeze că relația cu un om este toxică este starea ta în urma comunicării cu el.

Stresul constant, presiunea, anxietatea, frica, furia, sentimentul de nedreptate, de frustrare – sunt indici ai unei relații nesănătoase. Deseori interlocutorul nu-și va asuma vina, invocând scuze de genul: ai înțeles tu greșit, acestea nu sunt cuvintele mele, mereu interpretezi totul, exagerezi.

Iată câteva dintre expresiile toxice folosite pe larg în relații:

1. Ți-am zis eu! – într-o situație neplăcută orgoliile și laurii dreptății nu-si au rostul. Relațiile sănătoase se bazează pe susținere și empatie, nu pe competitivitate și orgolii personale.

2. Tuturor ne este greu. Va trece. – e adevărat că toți ne confruntăm cu probleme pe care le rezolvăm în cele din urmă. Atunci însă când un om drag își deschide sufletul și devine vulnerabil, tratează-i cu respect suferința și nu-i minimiza importanța. Este un moment decisiv pentru a crea o conexiune puternică cu acesta sau pentru a-i face să se simtă nedemni și respinși.

Ai noroc de…! – tindem să credem că succesul altor oameni se obține foarte ușor, iar deseori, pentru că pare inaccesibil nouă, încercăm să găsim acei factori decisivi (în mentalitatea noastră) care ar fi propulsat o altă persoană spre succes.

Ceea ce uităm este că succesul este un cumul de alegeri, competențe, cunoștințe, experiențe, dar și de compromisuri și consecințe. În loc să minimizezi efortul interlocutorului, ai putea să îl feliciți și să preiei din bunele lui practici.

4. Eu nu am spus asta!

Eschivarea de la responsabilitatea unui mesaj care rănește sau ofensează este specific pentru cei care fie au o frică de conflict sau de o autoritate, pentru cei care au eșuat anterior în a comunica o problemă asertiv și folosesc această portiță din spate pentru a-și exprima nemulțumirea.

Fac acest lucru din teama de a-și compromite definitiv relația, din rușine, furie, sau pur și simplu dintr-un model de comunicare preluat din familie. Când nu îți asumi mesajul, nu faci decât să perpetuezi o problemă și să o lași să îți șubrezească relația.

O discuție sinceră, asistată de un psiholog sau nu, cu cărțile pe masă, cu identificarea rădăcinii problemei și cu stabilirea unui nou model de comunicare sunt soluțiile pentru limbajul pasiv-agresiv.

5. Fă ce/cum vrei! – comunicată pe un ton supărat și plin de resentiment, expresia este o formă subtilă de șantaj verbal, prin care noi de fapt comunicăm interlocutorului că are de ales între a ne supăra și a face așa cum îi sugerăm noi. Victima ar trebuie să conștientizeze acest dedesubt înainte de a ceda presiunii unei alegeri care nu îi aparține.

Relațiile toxice sunt greu de gestionat. Dar odată ce îți asculți rațiunea, înceăi să te cunoști și să conștientizezi ce îți face bine și ce te trage în jos, vei obține încrederea în tine – principala armă în a combate potențialele comportamente toxice din partea celor din jur.

Ascultă-te, cunoaște-te, respectă-te!