Te crezi un om bun. Îți spui că, de s-ar acorda un trofeu pentru cea mai empatică persoană, tu ai fi acesta. Te conectezi cu emoția altora, încerci să ajuți cum poți, să investești timp în relații, să demonstrezi că are rost. Vrei să atragi oameni de valoare.

Doar că nu de fiecare dată ai parte de asemenea oameni. Inima ta blândă îți tot spune să mai oferi o șansă, apoi încă una. Gândurile te provoacă să cedezi și de data aceasta, cu siguranță va fi ultima. Dar urmează atât de multe alte momente similare.

Nu ești un experiment în Universul altcuiva, înțelege acest lucru foarte bine. Ai propiul tău Univers, ai propriile tale gânduri, ai drumul tău. Da, este firesc să îndepărtezi oamenii care nu sunt pentru tine. Este în regulă să lași în urmă povești străine.

Ne-am obișnuit să credem că această viață este un permanent sacrificiu. Că cei din jur sunt mai triști, au avut un trecut mai greu, au fost răniți emoțional, au plâns și i-au durut sufletul. Ești sigură că anume așa s-a întâmplat?

Poate că inima ta a fost rănită mult mai urât, poate că sufletul poartă dureri pe care alții nici să le înțeleagă nu pot. Poate că toate aceste afirmații sunt doar pretextul unora să profite de slăbiciunile tale, să-ți demonstreze că ești slabă fără ei.

Dar nimeni nu merită atât de mult sacrificiu, nici măcar omul pe care îl iubești. În primul rând, iubirea trebuie să fie reciprocă, deci susținută cu emoții frumoase. Apoi, indiferent de orice, nu uita de tine. Nu uita cine ești, ce poți și ce vrei cu adevărat.

Nu uita că mereu poți să alegi

Cei care te forțează să crezi că nu poți să faci această alegere, sunt profitori și egoiști. Ei se vor asigura să le fie bine, apoi vor privi în jur. Dar timpul va trece, gândurile tale vor fi pline de regrete, nu vei mai avea putere să iubești din nou.

Iată de ce este atât de firesc să decizi cine să facă parte din viața ta și cine nu. Sună egoist? Sună dur? Nu, este formula prin care poți să te asigură că oferi dragostea ta unui om corect, că investești zile, luni și ani pentru ceva care are sens.

Dacă va fi să înveți lecții, le vei învăța. Dacă va fi să te doară sufletul, te va durea. Dar cel puțin vei ști că nu te-ai aruncat orbește în prima poveste, nu ai căzut în plasa primelor cuvinte și declarații, nu ai dezvoltat dependențe.

Oamenii vin și pleacă, rămân cei care contează cu adevărat, dar mai rămân și profitori. Ei te pot stoarce din energie, îți pot fura până la ultima picătură de iubire. Vor pleca apoi, acuzându-te că nu ai acționat așa cum își doreau.

Există viața ta, visurile tale, lumea ta, felul tău de a fi. Dacă ești sigură că ceea ce faci și ce gândești este corect, nu te mai învinovăți că îndepărtezi oameni, povești și visuri care nu îți aparțin. Este dreptul tău să rămâi fericită.

Nu vei face pe nimeni să sufere, nu vei judeca și nu vei critica. Pur și simplu vei înțelege că ai de trăit o viață, una singură. Tu alegi cine să facă parte din această viață. În fiecare secundă, mereu.

© De Vorbă cu Tine