Fiecare dintre noi își duce propria luptă, care rareori este împărtășită deschis și onest cu alții. Vrem să păstrăm doar pentru noi luptele interioare, conflictele din suflet, întrebările fără răspuns.

De-a lungul acestei lupte trăim atât victorii, cât și eșecuri. Din păcate, însă, anume eșecurile au o pondere deosebită în contextul percepției vieții de către noi. Anume ele ne fac să înțelegem elemente definitorii pentru tot ce va urma.

Ele compun totalitatea momentelor în care suntem dezamăgiți, răniți sau vulnerabili, convingându-ne în ideea eronată că merităm mai puțin decât ne-am dori să avem. Merităm mai puțină dragoste, mai puțină grijă și respect.

De aceea – ne conformăm cu puținul, cu nepotrivitul și, pur și simplu, cu sursa tristeții noastre, oricare ar fi ea. Acceptăm oameni nepotriviți, povești care nu ne aparțin, gânduri pe care de obicei le-am refuza.

După care cumulăm săptămâni, luni sau chiar ani această energie negativă în sufletul nostru, până nu suntem gata să o expulzăm violent și impulsiv, de parcă am fi într-o stare de afect.

În acest moment, la care ajungem mai mult sau mai puțin conștient, ne debarasăm de forța care ne stagna armonia lăuntrică și în sfârșit – renunțăm la oamenii toxici. Vrem să ne detașăm emoțional de tot ce ne face mai slabi.

Îndepărtăm toate sursele de tristețe

Facem asta, pentru că ne simțim incapabili emoțional să mai facem față viciilor spirituale ale altui om, dar și propriilor noastre metehne sufletești, care erau catalizate de comunicarea cu acei oameni.

Deși îngrijorați și triști, alegem să fim nefericiți singuri, decât în compania altora, care consolidează acea nefericire și mai mult. Alegem să ne învățăm de unii singuri lecțiile, să trecem singuri peste dezamăgiri.

Dar și aici ne lăsăm pradă unei iluzii. În realitate, renunțând la oamenii vicioși, nu alegem nefericirea și singurătatea, ci armonia și cunoașterea propriei valori spirituale, lucruri care, inevitabil, atrag oameni potriviți.

În scurt timp după ce ne angajăm să dezrădăcinăm tot ce ne provoacă emoții negative constante în viața noastră, descoperim că viața poate fi frumoasă, de fapt, iar noi – fericiți și satisfăcuți în interiorul ei.

Niciodată nu ezitați să alegeți bunăstarea voastră spirituală mai întâi. Niciodată nu ezitați să riscați cu oamenii care vă rănesc. Niciodată nu ezitați să vă simțiți mândri de voi înșivă după ce găsiți curajul, pentru a face aceste schimbări.

Nu vă învinovățiți niciodată pentru faptul că ați decis să îndepărtați de oamenii toxici din viața voastră. Este un pas firesc, este o parte din procesul vieții, este o cale către libertate.