fb

Vrei să fii fericită? Uită! Și când îți aduci aminte, uită iar

Sunt nopți care distrug tot ceea ce ai construit ziua. Atunci revin amintiri pe care le-ai ascuns bine de tot în inima ta. Nici fericită cu ele nu ești. Nici nu poți să mergi mai departe. Nici nu știi dacă merită. În clipa aia te întrebi ce rost au avut promisiunile, planurile de viitor, săruturile toate. Vrei să dai timpul înapoi. Te învinovățești. Crezi că ești nebună de la atâtea gânduri. Și greșești.

Poate că nici nu e vina ta, poate că timpul care a fost, cu toate săruturile și promisiunile lui, e o lecție bună de viață și atât. Poate că el nu era omul tău. Greșești trăind cu asta, greșești dorind emoții false. Nu înțelegi că până și oamenii se consumă. Unii în câteva clipe, alții în ani de zile, dar se consumă. Și când știi că detașarea de locurile unde ați fost împreună nu te ajută, când știi că orele la psiholog, tăcerea sau indiferența nu te ajută nici ele, atunci singurul om care te poate ajuta ești tu. Tu și dorința ta de a trăi prezentul.

E absurd să zici că poți uita totul dintr-odată. O faci cu fiecare clipă trăită corect în prezent. O faci noaptea, când refuzi să aduni gânduri din trecut și o faci ziua, când accepți viața și frumosul ei. Îți vei aduce aminte de ceea ce ai iubit și ai trăit cu adevărat – e normal asta. Și e normal să păstrezi ceea ce îți provoacă emoții frumoase. Restul – aruncă-le la naiba, detașează-te, renunță și uită.

Vrei să fii fericită? Uită! Și când îți aduci aminte, uită iar. – citat cu autor anonim