Există o diferență mare între a plânge în fața unui bărbat și a plânge pentru un bărbat. În primul caz, e vorba despre deschiderea emoțională, despre capacitatea de a-ți permite să fii sensibilă în fața unui om, știind că acesta nu te va judeca.

În al doilea caz, e vorba despre o dependență toxică, care trezește de fiecare dată emoții negative, care provoacă o femeie să sufere și să implore, să trăiască disperarea și să plângă, sperând că în acest fel bărbatului îi va fi milă și va veni alături.

Nu trebuie să apropii pe nimeni din milă și nu trebuie să trăiești iluzia, așteptând ca visul să devină realitate. Omul indiferent, care ți-a demonstrat în repetate rânduri că nu-i pasă, va rămâne indiferent tot timpul.

Ba și mai mult, va crește pretențiile față de tine, va profita și mai mult de sensibilitatea ta? Rezultatul? Și mai multă suferință, și mai multe lacrimi. Un cerc vicios care te face să scazi stima de sine, până nu te mai recunoști.

Nu cred că îți place acest scenariu. Dacă îl accepți, înseamnă că nu te respecți suficient de mult. Dragostea înseamnă sacrificii, dar ele se întâmplă de fiecare dată în avantajul amândurora, nu pentru a cerși firimituri de atenție.

Să plângi pentru un bărbat înseamnă să știi că el nu ți-a răspuns de câteva zile, ți-a spus că nu are aceleași sentimente față de tine sau pur și simplu a tăcut, atunci când îl implorai să acționeze cumva.

Plângi pentru el și plângi pentru tine

Pentru tot ce nu ai reușit să trăiești, fiind în această relație. Pentru o dragoste neîmpărtășită. Pentru femeia din fața oglinzii, care a uitat să mai fie optimistă. Pentru atât de multe dorințe rătăcite pe drum.

Ce fel de relație este cea în care un partener suferă mereu și celălalt se hrănește cu această suferință? Ce fel de relație este cea în care trebuie să plângi, să strigi, să implori, ca să trezești ceva emoții?

De dragul tău, de dragul sufletului bun pe care îl ai, oprește această nebunie. Înțelege un lucru important: omul care te iubește, omul care ține la tine cu adevărat, omul care merită timpul și efortul tău nu te va face să plângi.

Să plângi de durere și neputință. Să plângi din disperare. Să plângi noapte în pernă, singură fiind, atunci când el petrece cu prietenii. Este inutil, nesănătos, distructiv, toxic, interzis. Înțelege cum vrei, dar oprește-te.

Altceva este să plângi din recunoștință față de tot ceea ce trăiești, să plângi de bucurie, trăind un moment important al vieții voastre. Sau să plângi, exteriorizându-ți emoția, dar fiind sigură că omul de alături te ascultă.

Omul care te iubește nu aduce lacrimi de durere în ochii tău. În joc este fericirea ta, dar ȘI felul în care înțelegi dragostea. În joc este prezentul și viitorul tău.

© De Vorbă cu Tine