Este complicat să descoperi acel moment important, când sufletul unei femei nu mai caută sufletul omului de alături, când inima ei nu mai bate cu aceeași intensitate atunci când îl vede aproape, când totul s-a transformat în rutină și indiferență.
Cert este că nu va putea ascunde emoția, durerea sau nefericirea. Nu va putea să meargă mai departe, de parcă nimic nu s-a întâmplat. Interacțiunea dintre ei nu va mai fi la fel, acele gesturi și acele cuvinte dragi din trecut sunt doar o amintire.
În locul iubirii apar alte sentimente, alte stări care anulează orice urmă de afecțiune. Odată cu resemnarea vine și respingerea, detașarea de realitate sau de acțiunile celui de alături. Chiar dacă va rămâne în relație din anumite motive, ea nu va mai fi la fel.
Din lipsă de iubire apar tot mai multe pretenții, de fiecare dată exagerate. Apar acele bariere emoționale, acea reținere față de reacțiile partenerului. Nimic nu mai funcționează, motivele pentru care lupta, demonstra și credea în lumea lor au căzut.
A rămas acea liniște, tăcere distrugătoare manifestată față de toate lucrurile care se întâmplă. Nu mai vrea să se implice, nu mai vrea să repare tot este posibil de reparat, nu mai vrea să meargă mai departe, nu mai insistă să vină cu o reacție.
Există alte priorități în viața ei, alți oameni de prezența cărora se bucură mult, alte clipe care devin importante, alte momente pentru care vrea să demonstreze. Există o altă formulă a atașamentului în inima ei.
Nu mai există loc pentru omul de alături
Toate acele discuții sincere de cândva au dispărut. Ea nu mai vrea să stea de vorbă cu un om pe care îl consideră un străin, un personaj din trecut, o poveste care s-a încheiat deja. Prezentul este despre altceva, despre alte emoții.
În locul momentelor de recunoștință există doar reproș. În locul admirației există multe pretenții. Încrederea în partener a dispărut, la fel și certitudinea că totul va fi bine, indiferent de orice. Ea nu mai vrea să fie bine, nu mai vede sens.
Îl lasă pe partener să-și asume această relație, să fie prezent, să demonstreze, să facă ceva. Dacă a rămas un pic de respect va refuza să jignească sau să umilească, pur și simplu se va retrage în lumea ei.
Dacă el vrea să construiască, ea pune tot mai multe condiții. Dacă el îi vorbește despre planuri de viitor, despre lucruri care pot fi îmbunătățite, ea îi vorbește despre tot mai multe probleme. Îl forțează să ia primul o decizie radicală.
Ea nu mai vrea să susțină, să empatizeze cu emoțiile lui, să fie aproape în momente complicate, să treacă împreună peste provocări. Ea nu mai vrea să construiască, să cedeze, să accepte compromisul, să aibă încredere.
Toate aceste lucruri i se par inutile, din momente ce nu mai simte nimic, nu mai are motive să continue, nu mai iubește.
© De Vorbă cu Tine





