Dacă într-o zi vei avea îndoieli că mă mai iubești, nu le alunga. Lasă-le să te convingă să pleci. Iubește-o pe ea. Nu te lupta cu un sentiment care s-a stins — dragostea nu se păstrează din milă.

Dacă te vei întreba de mă meriți, să știi că nu. Nimeni nu merită o iubire păstrată din confuzie. A mă păstra pe jumătate înseamnă a mă pierde de tot.

Dacă vei ajunge în clipa în care trebuie să alegi între sinceritate și o minciună, minte-mă. Pentru că sinceritatea nu e pentru oricine — e un lux. Dar ține minte: o femeie care a iubit simte adevărul chiar și atunci când taci.

Dacă nu vei ști cum să alegi în privința mea, alege cu mintea, nu cu inima. Inima mea nu-ți va mai aparține. Eu nu pot fi opțiune.

Dacă vei vrea să mă învinovățești sau să-mi mulțumești, alege prima variantă. Urăște-mă cât poți, pentru că mai greu e să mă iubești și să nu mă ai.

Dacă vei crede că dragostea se împarte la trei, crede. Dar vei afla curând că nu se împarte deloc. Dragostea adevărată nu are substituenți.

Dacă într-o zi vei alege între mine și ea, alege-o pe ea. Pentru că femeia care trebuie aleasă, nu mai așteaptă să fie aleasă. Ea pleacă. În liniște, demn, fără explicații.

Pentru că bărbatul meu… nu va alege. El va ști.