Viața ia de la noi tot ce credem că ne este destinat și merităm cu adevărat

Totul în această viață este trecător. Toate lucrurile pe care le avem, toți acei oameni care ne înconjoară pot dispărea într-o clipă. Ajungem să apreciem lucrurile importante doar după ce le pierdem.

Suntem conștienți de propriile noastre capacități, de toate lucrurile pe care le avem, dar rareori vreunul din noi crede că toate acestea pot dispărea într-o clipă.

Trăim într-un moment al vieții când nu acordăm prea mare atenție cât de greu îi este cuiva, ne gândim că acest lucru este o normalitate, respectiv ne gândim doar la sine. Uneori, fără să ne dăm seama, nici nu suntem afectuoși cu persoanele care ne sunt dragi.

Nu manifestăm tandrețe față de ele.

Iar timpul trece și este foarte nemilos. Cuvintele de admirație, de mulțumire sunt rostite foarte rar. Îmbrățișările și săruturile sunt considerate a fi jenante.

Dar în momentul pierderii cuiva drag, durerea este imensă. Ajungem să ne dăm seama că am petrecut prea puțin timp cu cei care ne-au fost dragi și pe care nu i-am prețuit la timpul potrivit. Omul drag trebuie iubit când este printre noi, cei vii.

Timpul este foarte prețios. Când suntem fericiți, ne pare că timpul trece foarte ușor, foarte repede, iar când ne împresoară greutățile, timpul parcă ar sta în loc.

Noi înșine alegem cum să petrecem timpul cât mai eficient sau să-l lăsăm doar așa, pur și simplu, să treacă.

Totul în această viață este trecător. Totul dispare la un moment dat, iar când va fi acest moment nu știe nimeni. De aceea să nu uităm niciodată să ne facem timp pentru cei dragi, să-i îmbrățișăm, să arătăm grijă și tandrețe.

Să le spunem că ne pasă și îi iubim. Pentru că, după trecerea lor, nimic altceva nu mai compensează absența.

Sursa :