fb

Vă treziți dimineața și nu admirați răsăritul soarelui, nu sărutați persoana de lângă voi, vă grăbiți să ajungeți undeva, nici nu știți unde

Unde este fericirea?
Fețe triste, nemulțumite.
Oameni grăbiți și obosiți de rutină.
Oameni supărați și descurajați.
Mame grăbite își duc copii la școală sau la grădiniță.
Bunicuțe ies din supermaket-uri privind cerul.
Parcă totul e sumbru și agonie.
Nu mai sunt vise colorate. Nu mai este timp pentru iubire.
Graba vă face nefericiti.
Pesimismul vă încarcă negativ.
Vă treziți dimineața și nu admirați răsăritul soarelui, nu sărutați persoana de lângă voi, vă grăbiți să ajungeți undeva, nici nu știți unde.
Deschideți ochii sau deșteptătorul vă trezește după o noapte scurtă. Respirați greu, de parcă nu s-a început o nouă zi.
Nu ați plătit chiria și salariul ăla e a dracului de mic. Nu vă ajunge. Aveți de achitat creditul.
Ați vrea să evadați.
Pe chipul vostru se citeste suferință și durere.
Dar viața e frumoasă, credeți-mă.
Aveți în viața voastră oameni iubitori și de calitate, iar voi nici nu îi observați, sunteți indiferenți față de ei și de sentimentele lor.
Aveți multe, dar sunteți prea orbi. Nu conștientizați.

Știți cum e să te trezești dimineața și să nu ai bani de-un simplu ceai? Dar totuși să zâmbești atunci, să fii fericit.

Știți cum e să bei apă cu gheață, nu de afară, dar din casa, pentru ca e aceeași temperatură ca afara. Dar totuși să te bucuri de acea apa, de dulceața ei.

Știți cum e să nu ai cizme, să încalți zeci de ciorapi, apoi ghetele, ca să-ti fie cald? Dar totuși să te bucuri de iarnă, de frumusețea ei, de puritatea ei.

Știți cum e să  dorești să citești, dar e noapte, întuneric, iar tu nu ai lumină și atunci aprinzi o lumânare și citești la lumânare până dimineața. Dar totuși te bucuri de carte și de lumina lumânării.

Știți cum e să nu ai haine ca la prieteni sau colegi, dar să nu te plângi, ci dimpotrivă să găsești în tine pasiunea de a-ți coase singur haine și sa fii unic.

Știți cum e să muncești din greu ca să-ți cumperi o portocală.

Știți cum e să vrei să înveți, să faci ceva frumos și să fii descurajat, dar cu toate astea să lupți, să crezi.

Știți cum e momentul ăla când mananci crenvuști și ai senzația că mănânci nu știu ce bunătate a lumii.

Eu știu. Și eu sunt fericită!

Iar tu să nu fii trist, ci vesel, sa radiezi de fericire, să te simți minunat, să fii tu. Tu să nu fii supărat pe viață, dar să te bucuri de ea.

Mulți mi se plang ca le este greu și mă întreabă de ce eu mereu sunt plina de viață, zâmbitoare, de parcă nu am nici o problemă.

Le răspund: pentru că eu știu cum e să trăiești așa cum am scris mai sus, dar știu și să mă bucur de lucrurile mărunte și să fiu eu în orice situație, să nu mă schimbe nici o dezamăgire sau trădare. Eu îmi trăiesc viața, eu sunt naturală, fac ceea ce simt. Și știu că orice problemă are rezolvare.
Știu că sunt alții mai nefericiti.
Iar eu sunt o norocoasă atât timp cât are cine să-mi scrie „bună dimineața” și „noapte bună.”
Bani nu vor fi mereu, dar sufletul meu se hrănește cu iubire și cu frumosul din jur, nu cu bani.

Eu trăiesc viața, nu o duc în spate ca o povară.

Advertisement

Bucurați-vă de soare. Trăiți viața!

Cu drag, Mary!