Uneori ai vrea să pleci undeva.

Și-n loc de bagaje să ai dragostea.

Senină, frumoasă, nebună nițel.

Și jumătate de dragoste s-o poarte el.

Iar el să fie lumea ta toată.

Să îți dea-n dulci dimineți ciocolată.

Și săruturi să-ți dea, pe un țărm de mare.

Și iubire, și liniște, și speranță, și soare.

Să rămână în spate o lume străină.

Tu vei ști că te ține de mână.

Că e cu tine aici, acu’

Și nimic altceva nu-ți va trebui, nu.

Veți călători după stele și lună.

Veți trăi o iubire nebună.

Veți avea ai voștri copii.

Amintiri sute, mii.

Și speranța că mâine și poimâine și oricând: măiastră,

Nu se va sfârși a voastră

Senină și vie

Călătorie.

Uneori ai vrea să călătorești undeva cu omul drag și acest undeva să nu se termine niciodată!