Uneori ai vrea să pleci undeva.
Și-n loc de bagaje să ai dragostea.
Senină, frumoasă, nebună nițel.
Și jumătate de dragoste s-o poarte el.
Iar el să fie lumea ta toată.
Să îți dea-n dulci dimineți ciocolată.
Și săruturi să-ți dea, pe un țărm de mare.
Și iubire, și liniște, și speranță, și soare.
Să rămână în spate o lume străină.
Tu vei ști că te ține de mână.
Că e cu tine aici, acu’
Și nimic altceva nu-ți va trebui, nu.
Veți călători după stele și lună.
Veți trăi o iubire nebună.
Veți avea ai voștri copii.
Amintiri sute, mii.
Și speranța că mâine și poimâine și oricând: măiastră,
Nu se va sfârși a voastră
Senină și vie
Călătorie.
Uneori ai vrea să călătorești undeva cu omul drag și acest undeva să nu se termine niciodată!
