Ți-a fost vreodată dor de tine? De omul fericit care privea ore întregi stelele. De femeia liberă și atât de nebunatică. De visătoarea care își promitea să iubească o singură dată, dar cu adevărat. Ți-a fost dor de toate planurile tale și de viitorul pe care l-ai gândit alături de cineva? Ți-a fost dor de marea albastră și de emoțiile trăite lângă ea? Ți-a fost vreodată dor de tine?

Nu întotdeauna ai ceea ce îți dorești cu adevărat. Nu întotdeauna visurile tale devin realitate. Se întâmplă să dai peste un nesocotit care să îți năruiască orice speranță. Se întâmplă să lași de la tine și să trăiești viața altcuiva. Se întâmplă să te gândești serios cine e alături de tine și cine ai ajuns tu. Se întâmplă să nu mai vrei nimic.

Uneori te gândești ce bine ar fi dacă ai putea da timpul înapoi. Uneori aștepți degeaba ca omul de alături să se schimbe. Uneori trebuie să mergi înainte ca să mai poți fi cea care erai în trecut. Uneori ți-e dor de zâmbetul tău și de liniștea cu care priveai lucrurile. Uneori nu e ușor. E momentul în care trebuie să schimbi, altfel cei din jur te vor schimba pe tine pentru totdeauna. Uneori ai totul. Uneori mnimic. Atunci ți-e cel mai tare dor de tine.

Ți-a fost dor vreodată de tine? De omul care ai fost înainte ca el să îți frângă inima sau înainte ca cineva să te trădeze. Mie da. E al naibii de greu să nu poți schimba nimic.