fb

Singurătatea bărbaților puternici

Cum e să fii bărbat? Cum e să faci față numelui, grijilor și femeii de alături? Cum e să cucerești ca să corespunzi statutului și să fii puternic ca să păstrezi? Femeile se gândesc la bărbați mai puțin decât bărbații la femei și ambii o fac diferit. La o femeie de obicei e simplu. Aproape toate au aceleași gânduri: „mă iubește, nu mă iubește; face sau nu face; va veni sau nu va veni; mă va înșela sau nu mă va înșela”. Dacă el iubește, face și vine, e bun. Dacă nu, ea se gândește la altul. Să se gândească o femeie la un bărbat în starea ei naturală poate numai atunci când nu așteaptă nimic de la el. Bărbații în schimb sunt mai principiali și au grijă de siguranța unei femei. Ei se gândesc dacă ea e fericită sau nu. Dacă e împlinită sau nu. Dacă este, foarte bine. Dacă nu, fac orice să fie așa.

Pe femeie le îngrijorează mereu atitudinea bărbaților față de ele. Vor să dea întrebări. Să afle răspunsuri. Își fac griji pentru ele mai mult. Până la urmă scot cu forța dintr-un bărbat răspunsuri, atitudine, înțelegere. Un bărbat însă uneori nu vrea decât să fie mângâiat și lăsat în pace. Vrea să fie singur, mai mult decât să aibă grijă de cineva. Pentru că anume grija îl face să se simtă ca un nemernic. Mereu trăiește cu senzația asta: „sunt un nemernic”. Dacă nu reușește cu afacerea, dacă nu reușește cu femeia, dacă nu face față responsabilității. La un bărbat nu există „dacă” sau soluții de schimb. La femeie există. Nu merge ceva la job, femeia are iubit sau soț. Nu are soț, atunci are picioare frumoase. Și sâni. Nu are corp de invidiat, e un pic grasă, în schimb Elena e și mai grasă. Pe când regulile bărbaților sunt mai directe, stricte și simple. Iar asta uneori le îngroapă calitățile. Are bărbatul carieră, dar nu are mașină? E un ratat. Are mașină, carieră, dar nu are iubită? E un ratat. Are iubită, dar nu are mașină? RATAT!

Un bărbat în fiecare zi concurează cu alții. Și toți bărbații încearcă să afle cine dintre ei e liderul, cine învinge, cine e mai sus. Și a doua zi concurența asta o ia de la început. Așa că venind acasă un bărbat nu vrea decât să se culce cu fața în jos și să să închidă ochii. În singurătate. Pentru că dacă nu o faci în singurătate și începi ca bărbat să te plângi de ce nu-ți mergi, ești la fel: un ratat. Femeile când au iubiți sau soți, vor ca ei să vorbească cu ele, cât de obosiți nu ar fi. Alteori vor ca ei să le iubească, să nu le rănească, să le ofere flori, să facă așa cum ar dori ele. Genul „mișcă-te și fă așa ca eu să mă simt bine” e întâlnit oriunde. Dar ce simt ei în aceste momente? Femeile uneori nu au imaginație să înțeleagă că și ei, bărbați puternici, au nevoie să fie primiți așa cum sunt, să fie înțeleși, iubiți, să li se aducă un ceai până la urmă. Nu doar azi și mâine, ci mereu. Atunci dispare sexul și rămân doi oameni maturi care au grijă unul de celălalt. Prietenește. Cu dragoste.

Bărbații devin din ce în ce mai singuratici și izolați cu independența feminină. Ei se simt și mai singuri când nu au voie să spună despre singurătatea lor, iar asta și mai „ratat” arată pentru un bărbat. Și de la un astfel de bărbat femeia nu vrea nimic. Deși din punctul de vedere al femeilor de succes ea este o nemernică. Da, doar nu are blănuri, un bărbat pe care să-l întrebe în fiecare zi și nici măcar masaj regulat de noapte bună. Dar asta e cu totul alătă poveste.

Singurătatea bărbaților puternici.