fb

Semnele unui partener imatur psihologic

Cu toții suntem imaturi psihologic până la un anumit moment crucial în care trăim o revalație și decidem să ne schimbăm abordarea. Cel puțin așa arată scenariul fericit. Dar adevărul este că fiecare dintre noi își are propriul ritm al maturizării psiho-emoționale, care, rareori, coincide cu cel al partenerului nostru. Și așa e firesc să fie. Toți suntem diferiți.

Problema apare atunci când diferența dintre maturitatea spirituală a partenerilor este foarte sesizabilă, dar partenerul, care are de lucrat mai mult asupra sa, nu-și recunoaște cusurul și nu încearcă să schimbe lucrurile.

El/ea se implică într-o relație, irosind timpul și energia unui alt om, în loc să-și facă munca spirituală de sine stătător, pentru a fi pregătit de o comuniune sănătoasă și fericită.

Pentru a vă ajuta să identificați cât mai rapid un astfel de om, vă relatăm mai jos 4 semne ale unui partener imatur psihologic:

El/ea evită discuțiile despre emoții, sentimente și trăiri spirituale

Ori de câte ori inițiezi un dialog mai sufletist, întrebându-ți partenerul despre sentimentele lui în contextul unui subiect anumit, el/ea fie divaghează de la răspuns, fie pune capăt instant conversației. Un astfel de comportament îți poate comunica atât despre neîncrederea lui/ei în tine, cât și despre simpla incapacitate de a-și ține sub control lumea lăuntrică. Nu conta pe o creștere spirituală calitativă într-o relație în care acest lucru nu este văzut ca o prioritate sănătoasă, ci ca o amenințare toxică.

Nu simți sprijinul partenerului tău

Scopul primar al unei relații este oferirea căldurii și intimității psiho-emoționale, care ar reprezenta un pilon spiritual pentru ambii parteneri atât în vremurile rele, cât și în cele bune. Dacă partenerul tău nu este capabil să-ți ofere acest sentiment de siguranță, atunci e garantat faptul, că el/ea este imatur/ă psihologic. Și atunci, de ce ai avea nevoie de o povară suplimentară asupra ta? De ce ți-ai pierde timpul alături de un om, care nu e gata să-ți ofere iubirea lui/ei într-un mod sănătos? De ce continui să alegi pe cineva care îți face rău, și nu pe tine?

El/ea este exagerat de pragmatic

Da, este esențială această latură pragmatică, care ne apropie de înțelegerea vieții așa cum este în realitate. Totuși, atunci când ea este unicul lucru, care ne leagă de partenerul nostru, avem o problemă. Relația nu este doar despre rutină, probleme practice și responsabilități împovărătoare. Relația mai este și despre explorarea sufletelor și corpurilor voastre, despre educație reciprocă în contextul moralei și înțelegerii lumii înconjurătoare. Relația este despre tot ce înseamnă să fii om. Iar dacă tu te simți incomplet/ă alături de el/ea, atunci maturitatea voastră spirituală se află la niveluri diferite, și poate e cazul să contemplezi asupra acestui lucru…

El/ea este egocentrist/ă

Aici nu e vorba de un grad sănătos de egoism, pe care fiecare dintre noi trebuie să-l posede. Aici e vorba despre încălcarea dimensiunilor sănătoase ale egoismului și transformarea acestuia în egocentrism. Dacă simți că faci prea mult și nu primești aproape nimic în schimb, trebuie să-ți reanalizezi poziția în relație.

Reține: ambii parteneri trebuie să-și asume aproximativ 50% din responsabilitate!

Firește că cifra nu este mereu aceeași, ar fi utopic să fie așa. Dar indiferent de orice, ambii parteneri trebuie să depună eforturi spirituale în măsură egală, dacă își doresc o relație non-toxică și funcțională.

Daniela M.