Ea a obosit să lupte, să demonstreze, să-și spună că are rost. A obosit să depună eforturi maxime, să caute răspunsuri, să meargă mai departe alături de un partener indiferent, lipsit de empatie, fără intenții serioase.

Poate că nu va explica această stare, nu va vorbi mult despre asta. Dar până și această tăcere va fi o dovadă a oboselii emoționale, a tristeții sufletului, a detașării de omul drag. El va înțelege prin comportamentul ei că atât de mult a obosit.

Ea nu mai caută soluții pentru o relație toxică, argumente pentru gesturile unui om care face tot posibilul să distrugă totul. În trecut ar fi luptat pentru amândoi, ar fi construit în sufletul ei scenarii de viitor, ar fi avut încredere.

Acum această încredere a dispărut și odată cu ea a plecat și dorința de a demonstra ceva. Și-a retras orice susținere, orice cuvânt bun. Ea lasă lucrurile să se întâmple, fără a interveni. Ea privește omul de alături și nu mai are intenția să reacționeze.

Ea nu mai are așteptări, dorințe, rugăminți, visuri în această relație. A avut multe așteptări sănătoase, dar toate s-au lovit de atitudinea egoistă și manipulatoare a partenerului. A avut dorințe frumoase, dar ele s-au transformat în iluzii.

L-a rugat de atât de multe ori să facă ceva, să acționeze, să răspundă la eforturile ei. Atunci când a înțeles că nu mai are rost, pur și simplu s-a resemnat. A obosit să-și vadă dorințele aruncate la gunoi și visurile schimbate în decepții.

A obosit să mai creadă în acest „noi”

În inima ei, nu mai există loc pentru acest om. Odată ce a ajuns la această concluzie, ea nu mai caută să construiască conexiuni emoționale, să spere la un viitor frumos. A obosit să creadă că lucrurile se vor schimba mâine, poimâine, peste câteva zile.

Nu mai crede în această poveste. Acest sentiment s-a epuizat cu fiecare pas în urmă făcut de partener, cu fiecare replică tăioasă oferită de acesta, cu fiecare gest urât. Se simte o străină în relație, persoana în plus.

Ea nu mai acceptă compromisul, iertarea, nu mai cedează, pentru că de fiecare dată când a făcut asta a suferit, a rămas singură, a fost nevoită să suporte capriciile unei persoane care se credea centrul Universului ei.

Nu mai cere răspunsuri, ca să poată merge mai departe. Nu își mai strigă durerea, ca să găsească în inima ei liniștea. Acum nu mai contează ce va spune el, cum va argumenta, de ce va oferi acea replică. Ea știe că lucrurile au același deznodământ.

Ea știe că el va veni cu aceleași răspunsuri vagi și inutile. Știe că-și va motiva absența cu aceleași motive false. Știe că va folosi aceleași cuvinte seci. A obosit să primească aceste răspunsuri, să audă aceste cuvinte.

Ea nu mai vrea nimic de la relație, de la partener. Nu mai vrea să construiască, să creadă, să spere, să dorească mai mult. Nu mai vrea să se apropie emoțional de un om indiferent. Ea a obosit, ea vrea să plece.

© De Vorbă cu Tine