fb

Oare de ce trebuie să pierdem ca să realizăm toate aceste lucruri. Îmi tot spun că, poate, nu a fost să fie și o să iubesc într-o zi pe altcineva, la fel de mult sau poate chiar mai mult. Însă inima mea nu crede. Era el

Ea e Andreea. Vă spun doar că a iubit, a dezamăgit, a înțeles și acum vrea să fie auzită. Cel puțin să fie auzită. p.s. dragostea mereu învinge, chiar dacă trebuie să treacă prin dezamăgire. p.p.s. regretele nu sunt pentur oamenii puternici, oamenii puternici luptă.

,,Povestea iubirii mele este una  frumoasa si complicata in acelasi timp. Am fost cu barbati care m-au mintit, tradat, inselat si l-am avut pe EL. L-am avut pe acel OM pe care il ai o singura data in viata, care apare si prin simpla prezenta iti insenineaza ziua. Care nu te judeca, nu te critica si care stie sa iti mangaie fiecare celula din corp si din suflet.

Am avut lumea la picioare cu el. Fiecare zi se simtea ca si cum ar fi fost prima, totul era parca lipsit de griji si gaseam rezolvare la orice.

Aveam momentele noastre speciale, lucru ce nu am avut cu nimeni altcineva. Obisnuia sa imi scrie biletele, cu mesaje importante pentru el si pentru noi. Erau cu data si ce anume s-a intamplat in ziua respectiva. Inca le am, le pastrez cu drag si speranta intr-un jurnal.

Imi aducea flori si imi spunea in fiecare zi ca sunt frumoasa si ca ma iubeste mult. Ma lua de mana si ma conducea in lumea noastra, in care nimeni si nimic nu mai conta iar pana si raul daca intra, se transforma in bine.

Pentru prima data, imi pusesem sufletul pe tava, iar de aceasta data era in siguranta. Era hranit cu tandrete, respect, intelegere, si multa iubire.

M-a furat dela un eveniment intr-o zi. Eu gresisem mult in acea seara, insa el tot a venit dupa mine. A venit si m-a luat, si m-a dus in lumea noastra.

Iar eu ce am facut? Am plecat. L-am lasat. I-am distrus inima si sufletul. De ce? Nici acum nu pot sa inteleg. In sinea mea, imi era oarecum frica de aceasta fericire continua si completa, mi se parea ca este imposibil sa existe o dragoste atat de sincera si de pura. Aveam senzatia ca ceva trebuie sa fie la mijloc. Si am plecat. Ca un copil, am plecat. De la bine.

Iar acum? Acum, dupa ce am trecut prin multe lucruri de atunci, am fost lovita cu toate adevarurile in acelasi timp. Parca a venit un vant puternic si mi-a asternut in fata atat ce simt cu adevarat cat si unde am gresit.

Cum ii spui omului pe care l-ai ranit ca inca il iubesti la fel de mult, doar ca de data asta mult mai sincer si constientizand fiecare litera din aceste cuvinte? Cum il faci sa iti mai dea o sansa? Ultima! Cum ii arati ca esti mai treaza ca niciodata? De ce te-ar crede si de ce s-ar intoarce? De ce ar mai avea incredere in fata care a plecat nu o singura data… pentru ca era tanara si nestiutoare! Fata aceea nu stia ce inseamna cu adevarat iubirea si cum o pastrezi si nici nu ii constientiza importanta!

Cum ii spui ca ai face orice pentru el? Cum ii spui ca, esti in sfarsit pregatita sa faci lucrurile cum trebuie? Ca ti-ai invatat lectiile?

Oare de ce trebuie sa pierdem ca sa realizam toate aceste lucruri… Poate pentru ca omul vrea mereu mai mult, nu se multumeste niciodata cu ce are. Si uneori, ce avem este exact ce ne trebuie. Fie ca e vorba de iubirea vietii noastre, fie de o lectie de viata, avem ce ne trebuie.

Imi tot spun ca, poate, nu a fost sa fie si o sa iubesc intr-o zi pe altcineva, la fel de mult sau poate chiar mai mult. Insa inima mea nu crede. Era el.”

E bine să înțelegi cel puțin unde ai procedat greșit și ce ai pierdut. Până la urmă, iubirile mari nu se pierd. Se păstrează undeva acolo, în inimă sau în suflet și e nevoie de un moment magic pentru a reaprinde tot. E bine să te descarci, să spui ce simți și ce regreți. E bine să cauți răspunsuri. Pentru că sunt momente când nu e bine să mergi mai departe, trebuie întâi să rezolvi ce trăiești în prezent. Iar dacă prezentul îți spune să lupți – luptă! Posibil să fii după asta cel mai fericit om alături de cineva drag.

Foto: millax.com