Nu suntem nebuni după oamenii pe care i-am iubit, dar după momentele pe care le-am trăit alături de ei

Oamenii vin și se duc. Mai dragi sau mai necunoscuți, ei vin și se duc. Rămân emoțiile trăite alături de ei, rămân toate momentele, bune și rele, rămân amintirile. Rămâne tot ce ne-ar lega de ei mai mult decât o clipă. Rămâne partea din noi rămasă în sufletul lor și rămâne gestul, sărutul sau cuvintele lor în lumea și experiențele noastre. Rămân prin gânduri ce le avem pe la miezul nopții. Rămân prin lacrimile pe care le ștergem pe furiș. Rămân prin regrete sau binecuvântări. Ei demult vor fi plecat la brațul altor oameni, ei doar lasă în urmă tot ce a contat mai mult.

Nu contează anii care trec, contează ce am trăit în acest timp. Nu contează atât de mult oamenii, contează ce am simțit alături de ei. De asta unii vor conta mai mult și alții mai puțin. Unii vor trăi mai mult în inima noastră și alții nici nu vor intra în ea. Nebunia noastră apare odată ce conștientizăm importanța unui moment pe care l-am trecut prin noi. Iar acel moment nu mai e decât o amintire și omul alături de care l-am trăit e o amintire. Atunci suntem furioși pe noi, pe viață, pe timp. Atunci suntem nebuni. Iar nebunia noatră fie trece în regret, fie în inconștiența unui prezent. Trăim cu trecutul, suntem în trecutul acelor oameni, iertăm de dragul trecutului. Atunci e momentul când am vrea să dăm timpul înapoi, chiar dacă gestul ăsta e o nebunie.

Atunci când te pierzi pe tine de dragul unor momente pe care le-ai avut și nu le mai ai, atunci poți să nu faci mare diferență între tine și oamenii din spitalul de nebuni. Cauți ce nu trăiești azi, vrei ce nu ai azi, îți amintești de ceea ce nu poți repeta azi. Dar continui să o faci cu insistența unui copil care-și cere bomboana. Pentru că a fost prea dulce momentul. Iar momentele dacă se adună nu pot trece așa ușor. Atunci îți amintești și de cei cu care ai trăit momentele. Atunci îți e dor. Atunci poți să înnebunești de dor.

Nu suntem nebuni după oamenii pe care i-am iubit, dar după momentele pe care le-am trăit alături de ei.