Nu fiecare despărțire este o pierdere – ține minte asta

El trebuia să fie unicul, alături de care mi-aș fi petrecut veșnicia. El trebuia să fie unicul care ar fi strigat de fericire la vederea celor două linii roșii. El trebuia să fie unicul, care m-ar fi ajutat să sting lumânările la aniversarea celor 80 de ani ai mei. El trebuia să fie unicul, dar l-am pierdut…

La început era dureros. Foarte dureros. Am trecut printr-un adevărat infern: nenumărate nopți fără somn, perna umedă de lacrimi. Mă uram pentru decizia pe care am făcut-o.

Dar într-o zi, brusc mi-am dat seama că voi fi în regulă. Ba chiar mai mult de atât, voi fi mai bine decât am fost vreodată. Am realizat că în sfârșit am posibilitatea să-mi valorific din plin libertatea și să trăiesc viața visurilor mele.

Am realizat că nu fiecare om care pleacă din viața mea este o pierdere.

Nu fiecare om își merită locul în viața mea…

Oamenii vin în viața noastră cu un anumit scop. Ei ne aduc bucurie sau tristețe, dar întotdeauna – o lecție importantă. Ei aduc cu sine o ulterioară experiență pe baza căreia suntem capabili să construim fundamentul fericirii noastre.

În același timp, există oameni-pasageri, care pleacă din viața noastră nu pentru că noi nu suntem suficient de buni, ci pentru că și-au sfârșit călătoria prin inima noastră.

Nu mai au ce să ne învețe și e timpul să ofere locul oamenilor care se vor reține acolo pentru totdeauna, sau cel puțin pentru un timp mai îndelungat.

E dureros să realizezi că ei au plecat. Mai ales la început, când ei lasă în urma lor un profund sentiment de pustietate și disperare.

Dar adevărul e că, până la urmă, plecarea lor este cel mai mare dar pe l-am fi putut primi vreodată de la viață!

Source :