fb

Nu am obosit de iubire, am obosit de atât de multe dezamăgiri

Iubirea nu obosește.

Mi s-a spus că dragostea este cel  mai frumos sentiment de pe Pământ. Nu neg acest fapt. Doar că, cu părere de rău, mulți oameni au fost dezamăgiți de alți oameni care nu au putut să iubească sau care au confundat iubirea cu atașamentul. Unii iubesc pe oamenii nepotriviți. Altora, după experiențele dure din a lor viață, le este frică să se deschidă în fața altcuiva. Mai sunt și cei care percep dragostea ca durere. Aunci când li se provoacă rău, cred că modul în care se comportă cel de alături este o normalitate, pentru că duc în prezent atât de multe emoții nerecunoscute.

Iubirea nu minte.

Când iubesc nu mă gândesc doar la propria persoană, doar încerc să mă comport cu omul așa cum aș dori ca alții să se comporte cu mine însămi. Nu-l mint pe cel cu care împart dorințe, visuri și serile târzii, comunic și îi ofer mesajul corect pe care doresc să-l înțeleagă. Nu caut scuze, dar îmi recunosc greșelile și încerc să le corectez.

Țin cont de așteptările partenerului și împreună soluționăm problemele apărute. Când cel de lângă mine alege o altă cale, nu-l învinovățesc, dar înțeleg că povestea noastră a luat sfârșit. A venit timpul să nu mă mint, dar să-mi construiesc un alt viitor.

Iubirea nu se cerșește.

Cred în reciprocitate. Nimeni nu este dator cu ceva în fața cuiva. Nimeni nu este obligat să stea acolo unde nu se simte bine sau se simte în plus. Nimeni nu are dreptul să se folosească de bunătatea și sinceritatea cuiva. Când am înțeles că emoțiile și sentimentele care mențineau dragostea s-au consumat, am oferit libertate amândurora. Nu mă victimizez, pentru că postura de victimă împiedică învățarea lecțiilor, iar cerșitul iubirii dă naștere frustrărilor și temerilor.

Totuși, nu am obosit de iubire, am obosit de atât de multe dezamăgiri.

Am iubit până la ultimul „Adio”și până la ultima îmbrățișare. Am iubit chiar și atunci când nu vedeam loc de iertare. Am iubit și după despărțiri dureroase, după trădări și mimări de sentimente profunde. Dar, la un moment am înțeles că sunt sleită de puteri din cauza celor care m-au dezamăgit.

I-am iertat, iar ei au continuat să mintă, să se folosească de bunătatea, de înțelegerea și de iubirea mea. Am înțeles că dragostea îmi dăruiește cele mai inexplicabile puteri, iar dezamăgirile mă doboară la pământ și-mi taie aripile.

Cu drag, Mary!