fb

Nici acum nu știu motivul, dar de fiecare dată când facem dragoste, ne împăcăm. Sex, dragoste și parfumul tău

Ți-am sărutat sânii moi atunci când mi-ai spus cu voce tremurândă: da. Și deși o spuneai doar pentru câteva clipe, frânturi de necunoscut, a însemnat mult mai mult: confirmai că pentru tine e un nou început. De aceea poate și am continuat. Tu, cea mai rebelă ființă, te-ai simțit femeie din clipa în care ai început să mă iubești. Pentru că ai început să iubești jumătatea drumului între ochi, mâini și nebunie. Și pentru mine a fost suficient.

Nici acum nu știu motivul, dar de fiecare dată când facem dragoste, ne împăcăm. Ne golim de toate prostiile ce probabil ți le-am spus. De toate femeile cărora le-am zîmbit. De toate amintirile pe care le-ai trăit. Atunci, nu mă pierd în oboseala unui amor nebun, dar îți cuprind buzele cu colțul gurii. Ca să știi că zîmbetul ăla niciodată nu a fost sincer. Iar eu numai așa îți pot zâmbi ție. Cât despre alte femei…am înțeles că dacă nu ești geloasă, nu ești femeie. Pe cât de mult am înțeles că dacă nu îți dau motive să fii geloasă, nu sunt bărbat. Așa că despre bărbăție nu o să îți vorbesc niciodată. Tu știi, nu m-am încumetat  să uit că într-o zi anume am împlinit 7 luni. Poate și din motivul ăsta nu m-a speriat gândul că-mi vei spune vreodată: ,,s-a întâmplat ceva? Nu mă iubești?,, Totul a început simplu. Și-a continuat simplu, dar frumos. Atunci când am decis să te văd în fiecare dimineață în dreapta mea, cu capul rezemat de pernă.

Vrei să arăți frumoasă în ochii mei. Ți-ai dat seama că goliciunea ta e cea mai umilă frumusețe ce-ți aparține. Și chiar de mă iubești, știu că ai nevoie de motive să te îndrăgostești de mine. Chiar dacă dragostea o fi oarbă, știu că ai mei ochi în ochii tăi trebuie să privească. Și că sub nasturii de la cămașă tot pe tine o să te văd. Deși mereu sunt motive să dai întrebări, să arăți reproșuri…pe care le acopăr cu săruturi de catifea. Și când dispar toate întrebările de pe pământ, rămâne una care nu are nevoie de răspuns, dar care te face să tresari uneori, sorbindu-ți cafeaua: de ce eu? Pentru că tu, femeie, mi-ai intrat în carne, în sânge, în minte? Pentru că  mereu cauți să fii iubită, dorită, înțeleasă, cunoscută, alintată, sărutată? Pentru că eu îmi doresc toate astea? Pentru că fără tine nu pot?

Pentru că da!