Mesajul unei femei pentru prietenul ei care așa și nu i-a devenit iubit

Ea e Andreea. E o femeie puternică, dar care și-a găsit slăbiciunea în brațele unui bărbat. EL a fost prietenul ei. Prieten și atât. Ar fi putut ieși mai mult din legătura lor, ar fi încercat să trăiască împreună, dar uneori așa e soarta și așa e viața. Ea nu a reușit decât să-i spună imaginar aceste rânduri. p.s. dragostea mereu învinge, iar dacă nu învinge dragostea, nici prietenie nu poate fi. p.p.s. nu vreau aici să scriu nimic, vreau doar să citiți acest mesaj.

,,Era prietenul meu. Cel mai bun. Si nu l-as fi schimbat pentru nimic in lumea asta. Nesimtit, arogant, ignorant si rautacios, cum obisnuiau sa il descrie altii, era prietenul meu si il iubeam. Ma indragostisem pana peste cap de EL. EL, care urma sa fie biletul meu catre cea mai neagra calatorie. Pe masura ce timpul trecea, lumea se obisnuise cu noi. Eram mereu impreuna si nu rare erau momentele cand, fiind beti, ne sarutam. Totusi, certurile noastre erau atat de dese incat prietenii nici nu le mai acordau atentie. Dar nu eram indragostiti. Am fost orice, dar nu indragostiti. Nu mare era pasul de la prietenie la iubire, dar, undeva pe drum, mereu ne pierdeam unul pe celalalt… Intr-o seara, dupa o discutie mai aprinsa mi-a spus: „Imi pare rau ca nu sunt indragostit de tine!” Am tacut pentru o secunda si sufletul mi s-a rupt in mii de bucatele. In zadar a fost incercarea lui de a ma linisti apoi, intinzandu-ne in pat si luandu-ma in brate.

Caci poate cel mai tare ma durea, de fapt, minciuna. Undeva, in adancul meu, am stiut mereu adevarul, dar preferam sa nu il recunosc. Atunci am renuntat. La tot. La noi. Atunci, cand am inteles ca dragoste se construieste numai in doi, iar eu ma chinuiam de una singura. Inca il iubeam, stiam asta, dar ce folos e in a iubi pe cineva ce nu vrea sa fie iubit de tine? Atunci, in seara aceea calda de august, cuprinsa in bratele lui, am plecat… Pe masura ce timpul trecea, il vedeam cautandu-si fericirea in bratele altora. Erau fete mai dragute, mai atractive, mai feminine. Toate mai bune ca mine. Si nu, sa nu te gandesti ca regretam. Deoarece, candva, eu eram cea care ii auzea vocea ragusita dimineata si pe cea somnoroasa inainte sa se culce. Eram cea care ii stia gandurile si secretele. Eram cea care ii cunosteam atat trupul, cat si sufletul. Si poate urmatoarea va fi mai intelegatoare, mai atenta.

Poate urmatoarea ii va face cafeaua mai buna. Poate il va incalzi in noptile friguroase mai bine decat am facut-o eu. Poate ea il va lasa in pace cand el va spune „lasa-ma, nu vreau sa vorbesc despre asta”. Poate… ea ii va sterge amintirea mea. Si asta e ok. Vreau doar sa fie fericit. Pentru ca, intr-o zi, si eu voi fi.

Asa ca, viitoare cea mai buna prietena a lui, ai grija sa il indragostesti asa cum, din pacate, eu nu am facut-o…”

Unele lucruri și momente sunt incontrolabile. Se întâmplă să ai un om alături și să devină mai mult decât un simplu om în timp. Se întâmplă să nu poți să trăiești ceea ce simți, pentur că nu e reciproc. Atunci nu greșești nici tu, nici el. Așa e să fie și nu trebuie să regreți apoi. Păstrezi în tine un moment frumos și niște amintiri. Păstrezi o parte din dragoste cu tot cu un sărut inconștient și o îmbrățișare care odată însemna mult. Dar asta e. Uneori nu ai cum să lupți și nu trebuie să lupți, pentru că toată puterea ta trebuie să o păstrezi pentru cineva care te va iubi cu adevărat.

Foto: afistfullofbolts.com