fb

„M-a bătut de câteva ori, m-a făcut să sufăr, să plâng și să regret, dar totuși îi mulțumesc pentru ceva”

Nu toate poveștile sunt cu final fericit. Nu toate iubirile sunt reciproce. Se întâmplă ca omul la care ții cel mai mutl să te rănească. Dar anume acest moment și va fi crucial în viața ta. Ea este Elena și are o poveste, zic eu, specială.

„L-am cunoscut pe Daniel acu câțiva ani. Eu nu eram femeia de acum. Eram rebelă, credeam că nu există dragoste, îmi vedeam de libertatea mea și îmi trăiam zilele călătorind, lucrând și vorbind cu mine. Până la el. Daniel m-a învățat cum e să mă îndrăgostesc. Nu știam că avea să fie o greșeală, nu știam ce consecințe poate avea o dezamăgire, dar poate asta și m-a făcut să mă implic total în relația aia. El era cu cinci ani mai mare ca mine. Mai matur, cu scopuri bine stabilite în viață. Avea și părțile lui proaste. Era nebun când se enerva, era indiferent în marea parte a timpului și nu-mi lăsa aer în relația noastră. Dar eu îl iubeam așa cum era el. 

Până în ziua când am primit prima palmă din partea lui. Asta parcă m-a trezit la realitate. Nu, nu am plecat, îmi era imposibil să plec atunci. Dar am înțeles că totuși nu așa arată dragostea. Au urmat alte palme, alte plânsete în pernă, alte strigăte. Mă acuza că nu știu să gătesc ceva elementar, că nu sunt bună în pat, că nu pot să-l cuceresc. Eu eram o copilă naivă care îl iubea și atât. Așteptam el să mă îndrume, să-mi dea sfaturi, dar totul se rezuma la certuri și reproșuri. Apoi într-o zi am zis că plec. M-a amenințat că mă omoară dacă fac asta.

M-a bătut atunci crunt. În clipa aia am zis că până aici a fost. Nu voiam să plec, dar mă văzuse o prietenă bună cu cearcăne sub ochi și nu s-a lăsat până nu i-am povestiti tot. M-a luat cu forța din casa lui și m-a dus la ea. Mi-au trebuit câteva luni să îmi revin. El a încercat să dea de mine de câteva ori, dar eu nu mai voiam să știu de el. Pe bune, chiar dacă mai sufeream, imediat o doua zi după ce am plecat m-am simțit mult mai bine.

Acum sunt împăcată și fericită. Am cunoscut un bărbat bun care are grijă de mine, care mă iubește și pe care-l iubesc. Suntem fericiți. El am înțeles că a ajuns la pușcărie. O bătuse pe o altă femeie. Nu-i port pică și nu-i vreau răul. M-a bătut de câteva ori, m-a făcut să sufăr, să plâng și să regret, dar totuși îi mulțumesc pentru ceva. Îi mulțumesc într-un fel pentru că mi-a arătat cu care bărbați să nu mă mai leg niciodată, mi-a arătat partea inversă a dragostei, a dependenței la care nu vreau să mă întorc niciodată. A fost o lecție, poate cea mai importantă lecție din viața mea. Acum mi-am învățat-o pe deplin și sunt din nou eu. Acum iubesc și trăiesc.”