fb

Legenda despre o femeie înțeleaptă, care mereu primea ce-și dorea cu adevărat

Nimeni nu-i ține minte numele, dar anume datorită ei generațiile care au urmat au primit de la viață tot ceea ce și-au dorit. Și legenda spunea:

Demult, pe când încă existau triburi și oamenii luptau împotriva animalelor înspăimântătoare, femeile se apărau de rând cu bărbații. Nimeni nu-și imagina ca femeile să rămână în peșteră. Acestea ieșeau la vânătoare împreună cu bărbații.

– Este greu să vânăm – a spus căpetenia. – Mai curând noi suntem hrana animalelor. Ne așteptă o foame mare.

Tribul nu mai mâncase deja de 10 apusuri. Vânătorii nu mai aveau puteri. Răgetul animalelor din preajmă îi făceau să înțeleagă că sunt într-o capcană.

Brusc o femeie, care nu se remarca cu nimic la exterior, s-a ridicat și s-a apropiat de căpetenie.

– Ești un luptător puternic – i-a spus aceasta căpeteniei. – Vânezi foarte nine. Poți să fugi repede. Fuga ta este salvarea noastră. Nici un tigru nu este atât de puternic ca tine. Nu doar că ești rapid, dar și înțelept.

Vorbele femeii i-au amintit căpeteniei de zilele fericite, iar capul lui s-a ridicat.

– Suntem o greutate pentru tine, mărite luptător. Vei omorâ animalul mai repede, decât alături de multe femei. Ieșind rapid din peșteră, îl vei lua prin surprindere și sulița ta îi va străpunge pieptul. Știu asta.

Spunând aceste cuvinte, femeia s-a întors la locul ei, tăcând. Ea nu aștepta nimic de la căpetenie, ea pur și simplu știa că el va salva tot tribul.

A venit și a 11-a zi. Din cauza arșiței, femeia și mulți alți membri au adormit. După ceva timp, s-a trezit de la strigătele ce se auzeau. A văzut căpetenia și a înțeles că acesta nu este rănit, dar ține în mână carne. Învinsese.

Cât au dormit toți, căpetenia a mers și a omorât tigrul. Victoria era atât de ușoarră, încât căpetenia nu credea în ea. Mai devreme, când mergeau toți la vânătoare, de fiecare dată erau pierderi omenești.

Căpetenai a înțeles cum femeia, care a crezut atât de mult în victoria lui, l-a ajutat mult.

– Ai omorât animalul. Ne-ai salvat. Tu ești un războinic mare. Mereu voi ține minte realziarea ta. Și te rog, du-ne undeva unde vom fi în siguranță.

– Bine, voi face asta. M-am gândit: tu ești talismanul meu. Vreau să ascult cuvintele tale de încurajare. Atât timp cât crezi în mine, voi reuși tot.

Femeia s-a gândit: „El are nevoie de mine mai mult decât eu de el. Îl voi inspira. Atât timp cât crede în mine – este al meu.”

Au trecit ani și femeia cânta ceva fețiței sale. Cuvintele erau astea…

„Vei crește mare – alege bărbatul în care vei crede din toată inima.

De fiecare dată spune-i că vrei să facă ceva pentru tine – și el va face.

El are nevoie de tine, pentru ca el să devină erou.

El are nevoie de tine, pentru că fără credința ta nu va rezista.

Crede în el și fie ca credința ta să ajungă la gândurile lui.

Advertisement

Fie ca vorbele să fie pline de credință și tăcerea să fie plină de siguranță.

Și el îți va aduce tot ce vrei”