fb

În iubirile sănătoase există limite clare care conduc la respect reciproc și relații durabile

Am auzit de atâtea ori că iubirea trebuie să fie necondiționată, deplină, totală, fără nicio limită, încât nu mă mai mir când oamenii vin devastați, goi, triști și pierduți când ies din relațiile în care au iubit în acest fel.

Iubirea este minunată și atunci când este autentică, nu cere nici dedicare totală și nici nu impune încălcarea unor limite de respect pentru partener. Într-o iubire sănătoasă, fiecare partener se dedică celuilalt cu grijă și prețuire într-un efort reciproc care nu conduce la renunțare de sine frustrantă și dureroasă. Există, însă, mitul conform căruia într-o relație de iubire, trebuie să uiți de tine, să fii altruist și dedicat până la a uita că tu exiști, să nu stabilești niciodată limite și să iubești necondiționat. Și, adeseori, aproape suspect, se cere acest devotament, unuia dintre parteneri doar, adică, fără să se respecte principiul reciprocității. Și, cu toate acestea, mulți parteneri se luptă cu sentimentul de disconfort creat de faptul că, în convingerile lor, iubirea trebuie să fie atât de mare încât să îl îngăduie pe partener până la sacrificiul de sine. Un mit extrem de întipărit în cultura noastră și, probabil, unul dintre cele mai mari obstacole în calea fericirii din relațiile de cuplu.

Adulții sănătoși și echilibrați sunt capabili nu doar să spună ”Nu!” ci și să accepte când altcineva le spune ”Nu!”. Sunt capabili să înțeleagă că nu îi putem forța pe ceilalți să facă cum dorim noi și nici nu se tem că vor fi abandonați sau repinși dacă partenerul îi refuză. Pot accepta că au așteptări și dorințe pe care doresc să le împlinească dar nu pretind că partenerul trebuie să facă asta pentru ei. Pot îngădui multe dar nu orice, oricând și în orice condiții. Pot simți iubire fără să aibă nevoie de niciun motiv, dar vor stabili granițe pentru comportamentele partenerului. Nu îi îngăduie acestuia orice comportament pentru că înțelege că într-o relație sănătoasă, nu poți permite comportamente lipsite de respect, agresive, abuzive, din partea partenerului. Iubirea nu cere să îngădui astfel de reacții. Cineva care te iubește cu adevărat nu îți va cere să îi tolerezi astfel de comportamente iar dacă îți va cere ceva ce tu nu ești dispus să îi oferi, va putea accepta refuzul tău fără să te preseze, fără să te acuze, fără să te facă să te simți dator sau vinovat, fără să îți trezească rușine, vinovăție sau remușcare. Un partener care te iubește, va accepta să îți spui punctul de vedere și să îți afirmi limitele pe care le va respecta cu atenție.

Nu stabilim limite  partenerului din teama că îl vom răni, că dacă ne vom impune el se va supăra și ne va părăsi. În realitate, de fapt, cel mai probabil nu vei fi abandonat dacă te impui iar dacă ești părăsit pentru asta, vei supraviețui. Teama de abandon are rădăcini în copilărie când erai neputincios și dependent de grija părinților și nu îți permiteai să îi pierzi. Ca adult, poți face față. Ca adult, singurul abandon care te poate ucide, este abandonul de sine!

Când îi arăți partenerului clar care sunt limitele și granițele tale, îl inviți la un parteneriat deplin și la o intimitate mai profundă. Îi arăți că ești dispus să nu te abandonezi pe tine și astfel, îi arăți că vei lupta și pentru voi și relația voastră, nelăsând-o să se transforme în compromis și nefericire. Îi spui că, atunci când îi refuzi comportamentul nepotrivit, de fapt ești gardianul respectului reciproc în relație și că doar în acest fel, relația voastră poate avea șanse pe termen lung. Când te abandonezi pe tine, îl abandonezi și pe partener. Pentru a păstra sănătoasă relația și a o salva de la distrugere, aveți nevoie să vă stabiliți și să impuneți cu curaj, limitele și granițele proprii. O relație frumoasă se bazează pe respect reciproc. Este foarte important să îți fie clar atât ție cât și partenerului care este limita între un compromis rezonabil și abandonul de sine. Nu este ușor să facem acest lucru și fiecare decizie de a accepta sau a impune granițe, aduce cu sine un risc afectiv de multe ori destul de greu de gestionat. Asta ne reamintește că, pentru a avea relații de calitate, avem nevoie să acceptăm și faptul că este necesar un efort de depus, ca o investiție pentru binele nostru pe termen lung.

Aveți grijă de voi!