fb

Iubește-mă, dorește-mă, vacanță-mă

Iubește-mă. Ia-mă cu tine la mare, să vedem pescăruși și nisipul fierbinte să frigă sub tălpi. Ia-mi lumea toată și-o aruncă-ntre valuri, să uit c-am avut și zile cu munți. Cuprinde-mă la un apus de soare și iubește-mă când vom rămâne singuri pe plajă. E cald, e și vânt și e bine. Ești tu. Hai să ne facem de cap, cât doza de nebunie ne înconjoară ca niște aburi otrăviți de plăcere. Ia-mi corpul, ia-mi gura și liniștea mea. Dorește-mă mult, ca frumos să mă ai.

Iubește-mă tu, cu poftă și patimă. Arată-mi o lume pe care alții au păzit-o bine pentru ei. De teamă sau de necunoscut. Hai să călătorim de la mare la mare. Să vedem toate apusurile de soare și după fiecare apus să mă strângi în brațe ca un copil, să nu mă tem. Când ne vom iubi, să ne cânte vântul de dragoste. Și când vom fi certați, valurile să vorbească pentru noi.  Mi-e dor de libertate. De-o libertate cu tine. Și de marea, cu tot albastrul ei.

Iubește-mă, omul-mării. Dă-mi motive să cred că vom fi la fel și-n următoarea vară. Sau du-mă undeva departe, să nu-mi pese de motive. Acolo sau oriunde în altă parte să vreau să te cuprind. Să ascultăm împreună marea. Să nu ne fie teamă de nimic. Doar vom fi eu, tu și nisipul fierbinte. Cine-ar visa să se iubească ca noi? Cine-ar putea să ne scoată din mare?

Iubește-mă, dorește-mă, vacanță-mă.