fb

Intimitatea nu presupune doar a face sex, poate veni din felul cum vorbim unul cu altul

Când aud expresia ”mai multă intimitate” mulți oameni (mai ales bărbații), se gândesc la ”mai mult sex”. Când le vorbesc despre asta în cabinet, chicotesc bucuroși că au avut mereu dreptate când le spuneau partenerelor că ”nu sunt suficient de intimi”. Își revin imediat când încercăm să definim pe limbajul amândurora ce înțeleg prin intimitate.

În cultura noastră, bărbații n-au învățat nicio altă metodă de a cultiva intimitatea. Mulți dintre ei caută contactul sexual mult mai des decât le cere libidoul , fiindcă e singura modalitate în care știu să exprime și să simtă apropierea.  Femeile, pe de altă parte, nu sunt foarte receptive la asta, sexul ca înlocuitor al intimității adevărate le pare a fi o înșelătorie și se simt trădate și frustrate când li se propune. Femeile sunt mai înclinate să simtă intimitatea atunci când partenerul este dispus să vorbească cu ele, să le asculte, să le împărtășească trăirile, să le fie aproape. Bărbații în general, în schimb, nu sunt prea receptivi la așa ceva, discuțiile ca înlocuitor al intimității adevărate îi plictisesc teribil. Ce-i de făcut? Nu e de renunțat nici la exprimarea intimității prin manifestarea tandreței dar este important să fie completată cu aprofundarea unei comunicări bazate nu atât pe a vorbi, cât mai ales pe felul cum vorbești. Interesant este că, deși femeilor le vine mult mai ușor să vorbească, aproape la fel ca bărbații, adesea au nevoie să învețe cum anume să vorbească pentru a crea intimitate în relație.

Secretul conversațiilor intime este ca în loc să vă spuneți unul altuia ce s-a întâmplat, să vă spuneți ce ați simțit cu privire la cele petrecute! Comunicarea intimă este cea care vorbește dspre trăiri nu despre fapte. Pentru asta, este foarte important să fii în contact cu tine și să știi ce simți altfel nu te poți aștepta ca partenerul să înțeleagă ceea ce tu nu ești capabil să înțelegi și să numești.

Cum putem comunica intim? Când vă propuneți să faceți asta, priviți-vă în ochi. Poate părea ceva banal dar ați fi surprinși să conștientizați cât de rar vă priviți unul pe altul în ochi și cât de intensă este apropierea când faceți acest lucru. Contactul vizual creează o legătură afectivă profundă, stimulează apropierea și intimitatea. Încearcă să nu vorbești foarte mult, cu multe detalii legate de fapte. Învață să separi ceea ce este esențial de ceea ce nu este și caută să ajungi la miezul lucrurilor. Dacă simți că te pierzi printre detaliile oferite de partener și te fură plictiseala, întrerupe-l cu blândețe și întreabă-l ce anume vrea mai precis să îți transmită. Când vorbești cu partenerul, încercă să identifici ce simți fără să te complici prea mult. Dacă ți-e dificil să numești ce simți, caută să identifici care din emoțiile de bază sunt cele mai apropiate de trăirile tale: bucurie, furie, tristețe, frica, dezgust. Încearcă să afli ce simte partenerul. Nu încerca să presupui tu ce simte, nici să-i spui ce să simtă, nici de ce simte asta sau ce ar trebui să simtă. Împărtășește-ți reacțiile sincere vorbind despre tine, ce crezi sau simți tu nu despre ce crezi ca ar trebui să facă partenerul. Încearcă să accepți că trăirile partenerului îi aparțin, nu sunt o problemă pe care tu trebuie să o rezolvi. Așa că, abține-te să-i dai sfaturi și să încerci să-l faci să se simtă mai bine. Primește cu deschidere ce îți împărtășește și caută să nu îl judeci, altfel pe viitor se va abține de la a-ți mai împărtăși sincer ce simte. În plus, nu există trăiri bune sau rele, corecte sau greșite ci doar simplu, trăiri. Ca să reușești să fii sincer cu partenerul și autentic cu tine, spune exact ce simți despre respectiva situație, nu încerca să complici prea mult lucrurile căutând să dai răspunsul corect.

Evident, nu toate conversațiile într-o relație vor fi atât de intime. Vorbim adesea ca să comunicăm fapte, informații, date concrete. Important este să nu rămânem doar la stadiul acestei comunicări ci să ne alocăm timp și să fim disponibili pentru a ne apropia și a comunica de la suflet la suflet pentru a ține temperatura emoțională cât mai crescută și a păstra intimitatea vie. Este necesar un efort constant, nu foarte mare, de zece minute de conectare intimă pe zi, ajungând la esența trăirilor după ce dați deoparte neesențialul. Acest lucru este posibil dar nu ușor fără o conștientizare constantă a propriilor trăiri. Cu cât ești mai apropiat de tine însuți și de ceea ce simți, cu atât poți fi mai apropiat de partener!

Aveți grijă de voi!