fb

Încetează să vrei să fii ca EA!

Fiecare dintre noi trece printr-un proces lung, dureros, dar fascinant al devenirii. Din el învățăm legile psihicului, societății și fatalității ca atare. Tot prin el ne maturizăm, ajungând la o înțelegere tot mai profundă a lumii din an în an. Dar omul este construit în felul în care să poată asimila aceste lecții existențiale mai ales prin raportarea sinelui la tot ce îl înconjoară, comparându-se. Și firește că fiecare dintre noi cunoaște partea neagră a acestei legități: tendința de a ne devalorifica personalitățile, comparându-ne cu alți oameni!

Sunt sigură că, la un moment dat al vieții, fiecare dintre noi a experimentat efectele adverse ale acestui proces psihic pe propria piele. Fie comparându-ne cu un prieten, o colegă sau o vedetă pe care nici măcar n-am ajuns să o cunoaștem personal, cu toții am săvârșit această crimă împotriva propriei persoane…

De ce facem asta?

Precum am mai menționat, comparația este o operație firească a gândirii umane. Nu ne-am fi putut integra în societate, dacă n-am fi posedat-o. Comparăm lucrurile bune cu cele rele, pentru a ne forma o moralitate trainică într-un final. Și în același fel, comparăm lucrurile bune cu alte lucruri bune, pentru a ne supune unui proces mai complex și detaliat al discercerii realității, și drept rezultat – a crește spiritual.

Dar, din păcate, se întâmplă să ne comparăm și din alte motive. Ne comparăm în primul rând din cauza stimei de sine joase, din care derivă toate pornirile violente față de noi înșine. Căutăm oameni admirabili, a căror istorie nu o cunoaștem cu adevărat, pentru a-i idealiza irațional de mult și a ne simți umili în umbra lor.

Deși pare a fi o practică masochistă, noi continuăm să ne facem praf toate realizările, concentrându-ne doar pe punctele slabe, pentru că anume ele nu sunt ca ale lui/ei; pentru că anume ele sunt imperfecte, hidoase și deloc demne de a fi înțelese sau valorificate.

Cum încetăm să mai facem asta?

Adevărul e că nu putem înceta instant să mai facem acest lucru. Pentru a pune capăt acestui șablon mental toxic, e nevoie de muncă spirituală intensă și de lungă durată. Această muncă trebuie îndreptată, în primul rând, spre modul în care noi înșine ne percepem, adică spre stima noastră de sine.

În contextul în care muncim suficient de mult asupra noastră, ca să ne iubim și respectăm indiferent de grandoarea sufletelor umane care ne înconjoară, viața noastră va deveni, cu adevărat, profundă, conștientă și armonioasă.

REȚINEȚI:

Atunci când interacționăm cu oameni care ni se par mai buni decât noi, valoarea noastră nu scade, ci crește!

Păstrează în cap ideea că ești un om de calitate indiferent de greșelile, eșecurile și situațiile stânjenitoare prin care ai trecut. Niciun om, indiferent de frumusețea, inteligența, profunzimea sau experiența lui, nu are forța de a-ți diminua calitatea și valoarea. Doar tu ești cel care le stabilește.

Iar de la sufletele mărețe, care obișnuiau cândva să te frustreze în procesul comparației, învață să iei ce-i mai bun, mai întâi imitându-le și mai apoi – preluând doar versiunea completamente personalizată a virtuților lor.

Nu te blama pentru cine nu ești. Mai bine investește energie și efort spiritual în cine urmează să devii…

Daniela M.