Există două modalități pentru a-ți trăi viața: trăiești de parcă nu ar exista minuni sau trăiești de parcă în jur ar fi doar minuni.
Noi avem tendința de a ne știrbi din propria fericire. Iată modalitățile prin care greșim chiar în fața noastră:
1. Ne devalorizăm visurile
– E doar o idee;
– Niciodată nu voi reuși;
– Nu am în jurul meu modele care m-ar inspira;
– Eu visez incorect;
– Dar dacă se va împlini și atunci tot nu voi fi fericită?
– Voi avea parte doar de necaz de pe urma acestor dorințe.
2. Ne devalorizăm pe noi înșine
– cine sunt eu pentru a face asta?
– picioarele mele nu sunt suficient de suple;
– nu am ce să îmbrac;
– nici nu voi încerca;
– nu sunt interesantă;
– am fost părăsită;
– nu voi supraviețui de una singură;
– eu nu pot gândi optimist;
– trebuie să le demonstrez altora;
– cred că ei au dreptate, eu nu.
3. Ne devalorizăm propria experiență
– nu am o diplomă pentru asta;
– nu pot face nimic;
– ceea ce fac eu, nu prezintă valoare;
– alții știu mai bine;
– nu pot nici măcar să mă întrețin făcând ceea ce îmi place;
– nu am dreptul să greșesc.
4. Devalorizăm relațiile importante
– nimeni nu are nevoie de ambițiile mele;
– știu totul despre el/ea, nici nu mai are rost să vorbim;
– mai bine rău decât deloc;
– oricum el nu mă va înțelege;
– știu că ea nu mă va susține;
– trebuie să îi duc pe umerii mei firavi;
– doar eu depun efor în familie.
5. Devalorizăm oamenii din exterior
– oamenii asta și vor – să eșuez;
– nu există oameni sinceri;
– eu îi văd pe toți din start;
– toți mint;
– ei vor să profite de mine și de munca mea.
6. Devalorizăm clipa de aici și acum
– nu pot face nimic la moment pentru a trăi mai bine;
– cândva voi schimba totul;
– acum sunt obosit, dar mâine…
– ce contează că acum e bine dacă mâine va fi rău din nou;
– nu mă pot bucura de viața mea când alții o duc greu.
7. Devalorizăm resursele pe care le avem la îndemână
– nu îmi ajunge ceea ce am;
– nu am prietenii de care am nevoie;
-niciodată nu voi primi ajutorul necesar;
– nu am familia potrivită;
– nu am acces la…
