fb

Ea l-a întrebat: „Dacă plec, vei plânge?” El i-a răspuns: „O, nu am de gând să plâng!”

Ea l-a întrebat: „Iubirea mea, sunt frumoasă?” El i-a răspuns: „Nu, nu ești frumoasă tu.”

Ea l-a întrebat: „Asta înseamnă că nu mă iubești?” El i-a răspuns: „Nu, nu ești iubită tu.”

Ea l-a întrebat: „Vrei să fii cu mine?” El i-a răspuns: „Nu, nu ești dorită tu!„

Ea l-a întrebat: ”Dacă plec, vei plânge?” El i-a răspuns: „O, nu am de gând să plâng când vei pleca.”

Ea abia își mai ținea lacrimile. Lumea ei nu mai era ca înainte. E disperată. E suferindă. Simte cum se ruinează tot în ce a crezut până acum…

Ea a făcut câțiva pași, s-a lăsat purtată de vânt, s-a împiedicat și s-a prăbușit pe pământ, fără a mai avea vreo speranță…

Dar iată-l, el aleargă spre ea, fuge din răsputeri și o ridică în brațe. Ei se privesc îndelung și atunci el îi spune: „Nu, nu ești frumoasă, ești minunată, incredibilă, unică! Și te ador, nu doar te iubesc! Nu-mi doresc să fiu cu tine, ci iubirea-ți blândă o cerșesc… Iar de pleca-vei, nu voi plânge – voi muri fără, iubire!”