Dragul meu. 

Am luptat pentru dragostea noastră mai mult decât am fost fericită și nu am cedat. Te-am iubi cu adevărat și recunosc că aș fi fost gata să merg și la capătul lumii pentru tine, doar să-ți simt îmbrățișarea și-al tău sărut. Am lăsat deoparte prieteni și amintiri, ca să-ți fac pe plac. Mi-am amintit că mai am putere în mine să rezist atunci când mi-ai spus că nimic nu va merge și am plâns în pernă să nu mă vezi, când ai fost rece și indiferent. Eu am rămas alături când tu erai gat să fugi pe ușa din spate. Eu te-am iubit când tu deja te gândeai la altele. Dar a venit și timpul să simțim la fel. De azi sunt indiferentă și eu.

Dragul meu. Știam că dragostea doar reciprocă poate fi. Știam că un bărbat trebuie să fie corect și grijuliu. Știam că o femeie are nevoie de sprijin și de încredere. Tu m-ai făcut să știu altceva. Tu m-ai făcut să regret. A fost frumoasă povestea noastră și îți mulțumesc pentru ea. Dar din clipa în care ai decis să nu mai fii prezent ceva s-a rupt. Tu te-ai schimbat, eu am suferit și nimic nu a mai fost la fel. Acum e timpul să mă schimb și eu. E timpul să refuz o iubire neîmpărtășită și trită pe jumătate. E timpul să plec.

Dragul meu, poate că vei regreta într-o zi decizia de a nu fi aproape. Poate că vei veni la mine să ceri a doua șansă. Nu o vei avea. Eu voi fi alta. Eu nu voi mai permite să trăiesc lângă un om cu suflet gol. Astăzi decid să fiu ca și tine, indiferentă. Astăzi în sfârșit emoțiile și sentimentele noastre vor fi reciproce. Sper să fii fericit. Sper să fii iubit cel puțin cum te-am iubit eu. Eu plec. Atât, fără tragedii și lacrimi vărsate: am plâns suficient. Fără regrete. Fără tine în inima mea. De azi sunt liberă, sunt eu.

Dragul meu, în sfârșit sentimentele noastre sunt reciproce. Acum și mie îmi este indiferent.