Firește că nu vrei să ai alături un partener iresponsabil, pentru care relația este un joc, un mod de a-și exterioriza complexele și frustrările, o cale de a-și asigura îndeplinirea dorințelor. Atunci ce mai rămâne din felul tău de a fi, din libertatea ta?

Nu vrei nici să suferi pentru un om care nu se cunoaște deloc, nici nu știe ce contează cu adevărat într-o relație. Nu vrei să transformi sentimente sincere în dependență, să alegi un drum pe care nu te vei regăsi niciodată.

Un bărbat slab nu are o atitudine demnă și corectă. El se atașează de lumea femeii, de capacitatea ei de a rezolva probleme, de a oferi soluții, de a-i spune ce să facă și cum să facă, de a interveni de fiecare dată pentru el.

Doar că în tot acest timp apar frustrările, reproșurile, incapacitatea de a accepta un rol realist. El dă dovadă de multă imaturitate, de instabilitate în momente care contează, îmbrățișează un comportament defensiv în orice situație care cere responsabilitate.

Dacă alături este o femeie puternică, nu protestează atunci când ea preia rolurile imporante din relație. Problema este că își asumă și rolul de bărbat. Nu mai există acele gesturi care o fac să simtă că el are grijă, că îi pasă, că oferă siguranță.

În timp apare oboseala, ea vrea atât de mult să găsească alături un partener responsabil, cel puțin conștient de valoarea ei și a relației, dispus să ia decizii împreună, conectat emoțional, interesat de binele femeii iubite.

Doar că realitatea este alta

În locul gesturilor demne vine resemnarea din partea lui, detașarea de orice acțiune care să-l solicite. El nu știe cum, el nu are curajul să accepte provocarea, găsește o mie de motive să facă un pas înapoi, să paseze responsabilitatea pe umerii ei.

El nu vine cu inițiative în relație, nu oferă o perspectivă, un mod sigur de a trăi în doi. Trăiește cu ziua de azi, cu ceea ce oferă Universul, fără a încerca să controleze într-un fel lucrurile, să existe un plan de viitor, o viziune.

Îi este teamă să-și asume lucruri, decizii. Îi este teamă să contrazică argumentele partenerei, preferă liniștea și tăcerea, decât discuții sincere, care pot veni cu soluții. Evită conversațiile adevărate, care l-ar pune față în față cu slăbiciunile lui.

Însă același bărbat poate avea un comportament diferit, pentru a-și ascunde defectele. El caută să înlocuiască afecțiunea cu dorința de a controla totul, de a dicta fiecare pas, de a impune emoții străine femeii.

El vine alături să o învețe cum este mai bine să trăiască, care acțiuni sunt mai corecte, deși în realitate nu poate aplica aceste reguli inventate. Dacă nu funcționează scenariul în care este adorat și admirat, trece la critici și amenințări.

Relația cu acest om devine sufocantă, femeia nu poate găsi liniștea și empatia alături de el, există o presiune permanentă, în orice situație. În loc să fie alături, el își construiește propria lume, acolo unde nimeni nu are așteptări sau pretenții.

O femeie demnă nu poate accepta asemenea comportament, nu poate lupta pentru doi o viață întreabă. Ea cere implicare, asumare, devotament și încredere.

© De Vorbă cu Tine