fb

Despre regresul psihologic al oamenilor dependenți de rețelele de socializare

Studiile contemporane demonstrează că dacă vă înștiințați prietenii virtuali despre ceea ce se întâmplă în viața voastră amoroasă prin postări regulate, atunci sănătatea voastră psihologică pare a fi în pericol.

Cu toții am simțit-o pe propria piele. Am văzut astfel de fenomene pe multe rețele de socializare. Cu toții avem cel puțin un prieten virtual, care-și afișează non-stop toate evenimentele amoroase, mai mult sau mai puțin remarcabile.

Deseori, acest lucru irită extrem de mult. Se pare că pentru el/ea este obligatoriu să afișeze fiecare pas alături de jumătatea sa, extrem de importantă.

Dar nu trebuie să ne limităm doar la relații. Mai există și acel prieten, care trebuie să-și posteze zilnic mușchii pe fundalul sălii de forță. Oh da, desigur, și marii contemporani tragici, care sunt 24/7 nemulțumiți de toate fenomenele universale și își simt datoria morală, civilă, spirituală, etc., de a-și împărtăși non-stop gândurile cu prietenii virtuali.

În afara fotografiilor pline de diverse roluri și de poziții teatralizate, mai sunt atașate și comentarii pline de un pseudolirism excepțional.

Da, toate aceste lucruri ne scot din sărite și ne deranjează foarte mult. Dar niciodată nu ne-am gândit ce se ascunde în spatele acestor înscenări.

Ideea e că în majoritatea cazurilor, zâmbetele false ale acestor ,,actori” virtuali sunt plăsmuirea speranței lor de a trăi o anumită iubire, pe care nu izbutesc să o aibă. Iar nefericirea, tristețea, suferința și oboseala lor se ascund sub factura optimistă a postărilor de pe Instagram.

Desigur, nu putem justifica fiecare comportament, atribuindu-i acest argument. Dar adevărul e că majoritatea oamenilor de acest fel își construiesc o viață virtuală prin intermediul rețelelor de socializare și o decorează atât de disperat cu toate frumusețile lumii, încât încep să creadă că viața lor este astfel. Pe când adevărul este foarte distant de aparența creată.

Dar mai există încă o problemă în acest sens. Pe de o parte, ne tot plângem că ne deranjează acești oameni iritanți, criticându-i cât de mult posibil, dar în același timp tot noi, „criticii”, continuăm să le hrănim narcisismul și tendința spre teatralizare prin like-uri, share-uri și comentarii despre cât de drăguți sunt și cât de profund este acest citat a lui Dalai Lama.

Facem toate aceste lucruri, pentru că ne este frică să-i supărăm într-un fel sau altul, sau că ar putea înceta să ne mai considere amicii/prietenii lor.

Dar cu ce suntem noi mai buni decât ei, în acest caz?

Fiți buni, revizuiți-vă viziunile și spiritul critic, astfel încât să fiți siguri că nu aveți nicio tangență cu acești așa-numiți actori virtuali!

Source :

cluber