fb

Despre așteptările exagerate: merităm ceea ce primim

Te-ai gândi vreodată la întrebarea: de ce sunt atâția oameni nefericiți? Este destul de greu să întâlnești un om fericit. Din acest motiv viața ți se pare plină de amărăciune și zbucium sufletesc.

În realitate nu ar trebui să fie astfel: o stare normală de spirit  înseamnă pace și bucurie. Nefericiți ne fac așteptările mult prea mari față de noi înșine, față de cei apropiați,  față de carieră și față de multe alte lucruri.

Omului cu așteptări excesive i se pare că de instabilitatea sa se face vinovat mediul înconjurător și propria imperfecțiune. El este sigur că își face griji din cauza realității incoerente ale dorințelor sale, și pentru a se calma trebuie să se asigure că visele devin realitate.

De fapt, este o deviere psihologică însoțită de anxietate, nervozitate și suspiciune. Cei care suferă de sindromul dorințelor excesive, întotdeauna cred că merită mai mult decât au. În același timp, astfel de oameni, de multe ori, nu își dau seama că nu corespund nivelului propriilor solicitări.

Deci, ei ar putea pretinde la îndatoriri pentru care nu au o calificare suficientă; visează să se căsătorească cu o celebritate sau cu un idol. Ambiția lor nu are o limită.

Sindromul respectiv provine și dintr-un complex de inferioritate . Prin atribuțiile externe (soție frumoasă, avere, casă de lux), oamenii încearcă să compenseze  insuficiența interioară.

Primind de la viață nu tocmai lucrurile pe care și le dorește, acea persoană se cufundă și mai mult în complexul său. Din cauza așteptărilor ireale suferă și cei din jur,  dar mai ales omul respectiv.

Foarte des acest lucru se observă în relațiile dintre soț și soție – femeii întotdeauna i se pare că soțul nu este suficient de bun, că nu câștigă mult și nu este în măsură să îi îndeplinească dorințele. Cu toate acestea, uită că nici ea nu este ideală.

Același lucru îl facem și cu copiii. Cerem să fie extrem de atenți și inteligenți, dar ei sunt doar niște copiii care percep lumea prin greșelile lor.

Cerințele excesive sunt îndreptate și către propria persoană: trebuie să fiu cel mai bun; trebuie să fac lucrurile la cel mai înalt nivel – de aici se naște și perfecționismul.

Dar iată care este ideea – de multe ori în viață merităm exact ceea ce primim. Iar armonia noastră mentală depinde doar de percepția proprie. Fie vom fi prea exigenți cu privire la viața noastră, respectiv vom fi nefericiți, pentru că realitatea nu va corespunde cu cerințele noastre, fie acceptăm viața așa cum este. Trebuie doar să ții minte că soțul (soția) și copii – sunt oameni vii, au și ei slăbiciunile lor, și nu toți oamenii sunt născuți pentru a deveni milionari.

Primul pas în lupta cu sindromul  cerințelor excesive – să conștientizezi și să înțelegi că este o auto-înșelăciune în care nu trebuie să cazi. Dacă te vei gândi tot timpul că lucrurile ar fi putut fi mai bune, ai putea suferi din cauza asta totdeauna, deoarece nu există nici o limită a perfecțiunii.

Advertisement

Cea mai profitabilă investiție, de regulă, este investiția în propria persoană. Doar auto-dezvoltarea constantă te va face o persoană interesantă, atât pentru tine cât și pentru alții.

 

Source :

econet