fb

De ce se transformă femeile în „doamne de fier”?

Un articol despre „doamnele de fier” – femei înțelepte, profunde și adevărate!

Există atât de multe femei în lume. Toate sunt diferite, speciale și interesante în felul lor. Unele femei sunt blânde și tandre, altele irascibile sau triste. Dar în cele din urmă, fiecare dintre ele are o voce lăuntrică și o personalitate care trebuie valorificată.

Dar nu întotdeauna rămânem aceleași firi de cândva. Uneori, privim lumea încă din copilărie ca un câmp de luptă pe care trebuie să ne afirmăm cu succes, lăsând în urmă un nume de valoare. Alteori, ne naștem firave și vulnerabile, iar viața are grijă să ne convingă cât e de periculos să fii plăpândă într-o lume dură. Până la urmă, toate avem un ritm și un simț individual al vieții, care nu poate și nu trebuie judecat.

Într-adevăr, această percepție a vieții nu este întotdeauna omogenă.

Deseori, o lăsăm profilată de evenimentele și rolurile pe care ni le asumăm de-a lungul vieții.

Aici avem în vedere acele etape ale mersului vieții noastre. Una dintre cele mai dureroase și sesizabile pare a fi tranziția dintre adolescență și maturitate, în care ne despărțim de emoțiile juvenile, pe alocuri naive și ne lăsăm ancorate de un alt mal al vieții – maturitatea. Și nu e deloc simplu acest proces.

Deseori el ne zdruncină stima de sine și ne provoacă să ieșim din zona de confort, poate pentru prima dată… Totuși, învățăm nenumărate lecții atunci. Tot în această perioadă simțim mai bine pământul sub picioare, ne dezvoltăm un simț mai pronunțat al realității și ne apropiem de acea faimoasă etichetă ,,Doamnă de fier”.

O altă etapă „revoluționară în devenirea noastră este neapărat cea în care ne asumăm rolurile de soție și de mamă. Ea este, prin excelență, cea mai semnificativă în viața fiecărei femei. Ea vine cu nenumărate responsabilități, sarcini și griji, care ne antrenează caracterul, făcându-ne, cu adevărat, puternice.

Tot în această etapă dobândim o altă înțelegere a lumii, mai profundă, mai sensibilă și mai autentică. Devenim noi versiuni ale propriului nostru eu, identificând fragmente ale sufletului nostru în copii și în omul alături de care ne-am construit viața.

În sfârșit, devenim conștiente de cât suntem de fericite.

Poate până la urmă asta și înseamnă să fii o „doamnă de fier”: a iubi viața cu toată făptura ta, chiar și când ea a încercat să te îngenuncheze de mii de ori…

Daniela M.