De ce nu trebuie să te umilești vreodată pentru atenția unui bărbat și să alergi după el

Trăiești emoția și omul, te îndrăgostești de un fel de a fi și construiești deja scenarii despre o poveste a voastră. Lași în urmă realitatea, îți permiți să visezi și să crezi în voi, fără a recunoaște că pentru el nu contează atât de mult, nu este reciproc.

Este atât de frumos să iubești și să îmbrățișezi sufletul unui om drag. Doar că, dincolo de un sentiment profund, există un adevăr care nu poate fi ascuns, sunt întrebări care contează: îi pasă la fel de mult, este conectat emoțional, profită de această situație?

Poți într-o clipă să confunzi realitatea cu iluzia, poți să uiți de tine de dragul cuiva, poți să accepți anumite lucruri doar pentru că vin din partea acelui bărbat, pe care îl consideri omul tău. Nu uita însă că cel care prețuiește iubirea nu își permite să umilească.

Trăind intens fiecare emoție, nu mai observi detaliile, micile gesturi care spun tot, anumite rețineri care descifrează adevărata intenție. El poate fi atât de recunoscător pentru ceea ce simți, dar poate și să se folosească de slăbiciunea ta.

Nu are rost să te umilești, pentru a-l ști aproape. Dezvolți din start o relație bolnăvicioasă, acolo unde tu ești cea care sacrifică totul, accepți totul, permiți unele lucruri, treci dincolo de limite, îl lași să vină cu argumente false.

Umilința nu are legătură cu afecțiunea și încrederea, cu acea conexiune emoțională, cu atașamentul sănătos. Atunci când transformi pasiunea în obsesie, când te prefaci că totul este perfect chiar dacă suferi, te pierzi în totalitate.

Trăiești pentru acest om

Este ușor atunci să confunzi sentimentele curate cu intențiile egoiste. Îți spui că toate gesturile pe care le faci vin din iubire, dar iubirea nu aduce frică în sufletul tău, nu te lasă în necunoscut, nu distruge tot ce este mai frumos.

Se întâmplă atât de multe lucruri și ele nu sunt despre tine. Sunt despre acest om, despre ce dorințe și așteptări are, despre cât de important este să-l asculți și să-l idolatrizezi chiar, despre cât de puțin te implici, chiar dacă oferi totul pentru el.

Construiești o iluzie, acolo unde el este perfect și tu ești nepotrivită, acolo unde trebuie să faci tot posibilul să-l păstrezi lângă tine. Nu îți pasă ce spun cei din jur, nu îți pasă că pierzi oameni dragi, nu contează cât de mică devine propria ta lume.

Însă trebuie să-ți pese. Ai curajul să treci dincolo de superficial, să te întrebi cât de sincere sunt cuvintele lui, în cel fel reacționează atunci când îi vorbești despre voi. Nu uita niciodată de propria demnitate, chiar dacă e vorba de iubire.

Nu are rost să fugi după cineva, nu așa se construiesc relațiile sănătoase, acolo unde echilibrul și respectul sunt firești. Nu are rost să implori atenție și implicare, dacă ajungi să faci asta deja este un semn important că interacțiunea este toxică.

Nu te umili pentru emoții sincere, ele se vor manifesta firesc atunci când vei avea alături un partener responsabil, matur emoțional, conștient de valoarea unei relații, gata să construiască și să-ți îmbrățișeze iubirea, sinceritatea, afecțiunea, dorul.

© De Vorbă cu Tine