Dacă ea este cu tine, ce mai contează cine e împotriva ta?

Ce poate fi mai frumos decât un om pe care ți-l oferă soarta și care într-o zi îți va spune cu dragoste: “Mulțumesc că exiști”.

Care îți va liniști suferințele, care va săruta copiii voștri înainte de somn și căreia îi vei vedea surâsul duminică dimineața. Care va gândi la fel și va dori la fel. Te va face să crezi că ai nu doar mușchi sau minte și vei dori să te ascunzi în umbra sânilor ei când îți va fi trist. Vei avea toate motivele să îi oferi atenție, grijă și un cămin unde să vă așterneți visele. Va fi cu tine și treabă nu vei avea că plouă după geam. Vei vrea să îngropi fericirea în sufletul ei și atât.

Dacă am respira dorințele și așteptările celuilalt, am găsi răspuns la propriile întrebări. Am vedea în doi ochi verzui o cale de a fi față în față cu dragostea. Am recunoaște, în sfârșit am recunoaște că iubim. Poate mai mult, poate mai intens și mereu pe același om. Grijile ar fi un ghem de ață rostogolindu-se după ușă. Viteză. Am urâ cu viteză. Liniște. Am iubi în liniște.

Multe sunt cele cu care poți să te culci noaptea și puține cele lângă care ai vrea să te trezești dimineața. Când se va trezi într-o dimineață lângă ea, va zâmbi știind un răspuns. Nu va fi ideal. Nici ea. Și niciodată nu vor fi astfel. Însă de măcar o dată o va face să zâmbească și de două ori să gândească, de-i va permite să fie ea și să greșească la fel, a lui va fi. Atunci ea îi va oferi tot ce poate și mai mult decât atât.

Poate nu se va gândi la ea în fiecare secundă, dar îi va oferi fericirea sa. Îi va oferi fericirea pe care ea o poate distruge și el va ști asta. Ea din contra, își va amesteca dragostea ei cu fericirea lui și aceasta va fi marea lor înțelegere, de-o viață.

Ea va zâmbi când el o va face fericită, va striga când el va face nebunii și îi va fi dor când el nu este aproape. Pentru că iubire simplă nu există. Și atunci, fiind ea lângă, ce va mai conta cine e împotrivă?

Casă. Soție. Copii. Familie. Căldură. Grădină. Într-o zi, ea îi va oferi toate astea. El își va aminti că tot într-o zi a refuzat să urască înainte să înceapă să iubească. Atunci un om drag lui, cu aceeași ochi verzui frumoși, se va rezema cu capul de umăr și îi va șopti, cu teama să nu rupă vraja cuvintelor: “Mulțumesc că exiști”?

De vorbă cu tine