Cum să „te desparți” de mama, ca să te regăsești pe tine

Părinții reprezintă personalități extrem de importante în viața fiecăruia dintre noi încă de la începuturile existenței noastre. Ei ne clădesc fundamentul a tot ce reprezentăm, formulându-ne o anumită percepție a vieții și ghidându-ne pe o anumită cale spre sine.

Este cu adevărat minunat atunci când regăsim în chipul părinților noștri încredere, susținere și înțelepciune existențială. Dar, din păcate, nu este întotdeauna așa… Chiar dacă este complicat să renunțăm la convingerile unei societăți, care ne dictează obligația de a ne idolatriza și servi părinții indiferent de orice, trebuie să o facem, în cazul în care simțim că ei au o influență toxică asupra noastră.

Din acest motiv, articolul dat nu vine să denigreze valoarea părinților, ci mai degrabă, să încurajeze preluarea unei viziuni mai realiste asupra rolului acestora în viața deja adultului format.

Iată câteva strategii utile, care vă vor ajuta să vă distanțați de părinții toxici și să trăiți o viață deplină în calitate de adulți autentici, curajoși și totalmente independenți!

Pune-ți propriul echilibru lăuntric drept prioritate

Totul începe de la abordarea pe care o preluăm. Dacă nu suntem nici determinați, nici pregătiți emoțional să ne confruntăm părinții toxici și să începem o nouă viață, ne vom lăsa pradă șabloanelor psiho-emoționale obișnuite dintre noi din nou și din nou. Dar trebuie să găsim putere și curaj în noi, pentru a ne ridica deasupra comportamentelor noastre vechi, care nu ne permit să mergem înainte.

Pentru a face acest lucru, este esențial să înțelegem de ce avem nevoie de asta și cum se va schimba viața noastră, dacă izbutim să o facem. Acest lucru ne va ajuta să ne punem propriul echilibru lăuntric drept prioritate, să lucrăm mai mult asupra stimei noastre de sine și să ne îngrijim de sănătatea noastră psiho-emoțională prin toate metodele posibile.

Nu cedați manipulărilor și învinuirilor. Nimeni nu are dreptul să ne facă să ne simțim prost. Nici măcar oamenii, care ne-au dat viață.

Stabilește-ți propriile limite în comunicarea cu părinții

Nu există o strategie universală de a ne stabili limitele. Fiecare persoană le stabilește în dependență de propriile sale necesități lăuntrice. Esențial este, însă, să le explicați cât se poate de clar și deschis părinților voștri, în maniera în care ei ar fi capabili să o contempleze, chiar dacă, cel mai probabil, vor renunța impulsiv și negativist la această inițiativă.

De exemplu, dacă sentimentele negative dominante pe care părinții voștri vi le-au insuflat de-a lungul vieții, și continuă să o facă, sunt vinovăția, rușinea și frica, trebuie să identifați toate comportamentele lor actuale, care vă provoacă aceste sentimente, să le explicați lor și să le cereți încetarea imediată a acestora.

De asemenea, dacă există anumite acțiuni și obișnuințe deranjante în comportamentul lor față de voi, aveți tot dreptul să le deschideți ochii și asupra acestora.

Sunteți personalități la fel de valoroase ca și ei. Nu meritați neglijența, sau dimpotrivă, violența lor psihologică. De aceea, trebuie să luptați pentru a fi înțeleși și respectați.

Pleacă, dacă nu ești auzit/ă

Fără îndoială, există și cazuri în care nicio metodă nu se dovedește a fi, cu adevărat, funcțională. Acestea sunt, de regulă, cazurile părinților încăpățânați, care încă își mai văd odraslele, indiferent de vârsta lor, ca pe niște sclavi, care nu sunt deloc interesați în a vă înțelege necesitățile, dorințele și de a vă respecta identitatea, tratându-vă în calitate de adulți.

Anume în astfel de cazuri este atât de important să ne alegem pe noi, eliminând din viața noastră oamenii, care nu ne vor binele, cu adevărat…

Daniela M.