Atunci când liniștea ia locul discuțiilor sincere, când tăcerea acoperă orice urmă de efort și implicare, când resemnarea devine o normalitate, lucrurile se schimbă. Dispare afecțiunea și dorul, recunoștința și conexiunea emoțională, acea stare de bine.

Doi oameni își potrivesc poveștile, se regăsesc pe același drum, caută motive de încredere și admirație, le găsesc, trăiesc pasiunea și nebunia, își deschid sufletul și își promit că nu vor renunța vreodată. Dar promisiunile nu sunt suficiente.

Iubirea nu este nici ea suficientă. În acele momente sensibile, când reacțiile potrivite în fața provocărilor contează cel mai mult, când o conversație profundă poate îndepărta o urmă de îndoială, ce se întâmplă? Există acele reacții, există acele discuții?

Începuturile sunt magice, pline de frumusețea unor îmbrățișări, de experiențe trăite fără a ține cont de anumite detalii. Atunci ambii caută să aducă seninătate și bucurie în viața celuilalt, demonstrându-și că pot renunța la egoism, se pot implica.

Dar totul se poate pierde în timp, dacă nu este întreținut, valorificat, înțeles, păstrat, crescut, demonstrat. Este ușor să trăiești euforia unui sentiment ușor, este complicat să construiești ceva mai mult, să faci tot posibilul să fie bine.

Atunci, în acea luptă dintre propriile orgolii și dorința de a trăi povestea, va face diferența maturitatea emoțională, caracterul fiecăruia, felul în care acceptă compromisul sau cedează, modul în care transmit un mesaj, implicarea.

În momente de sinceritate lucrurile se pot întâmpla diferit

Doi oameni se pot cunoaște cu adevărat, dar la fel de ușor pot găsi motive de supărare și detașare. Este complicat să recunoști și să accepți defecte, imperfecțiuni, neajunsuri, să le îmbrățișezi știind că sunt parte din omul de care îți este drag, mult prea drag.

Orgoliile pot distruge tot ce a fost construit, la fel și tăcerea intenționată, refugiul în propria lume, inventarea unor scenarii proprii, acele prea multe gânduri care copleșesc și denaturează realitatea. Atunci nu mai rămâne loc pentru recunoștință.

El nu mai depune efort, ea nu se mai regăsește în această lume, el descoperă alte priorități, ea admiră alte suflete, el acuză și judecă, ea vede doar neajunsuri, el se simte neînțeles, ea se simte singură, el alege alt drum, ea alege alt drum.

Dincolo de profunzimea unui sentiment, e nevoie de asumare și înțelegere, de empatie și maturitate emoțională, de reacții potrivite în fața provocărilor, de doi oameni care în mod conștient aleg în fiecare zi să ofere, să se descopere, să se asculte.

Atunci orice obstacol poate fi cu ușurință depășit, orice neînțelegere poate fi înlocuită cu motive de recunoștință, orice nemulțumire poate fi explicată, orice rană poate fi vindecată, orice opinie poate fi susținută.

Indiferența crește din lucruri mici, din detalii care nu sunt înțelese la timp, din orgolii care nu sunt îndepărtate la timp. Din iubire și respect, din afecțiune și mult drag, doi oameni vor refuza să se îndepărteze atât de ușor, vor alege să fie aproape, să stea de vorbă, să construiască.

© De Vorbă cu Tine