fb

Cu ce începe o relație matură, lipsită de manipualre, interese și prejudecăți

Cum se iubește învățăm încă de mici copii, modelele iubirii fiind părinții. Ross Campbell, psihiatru specializat în tratarea problemelor cu care se confruntă copiii și adolescenții este de părere că fiecare copil are în sinea lui un „rezervor afectiv” care de-abia așteaptă să fie umplut cu iubire.

Copilul care se simte cu adevărat iubit se dezvoltă normal; dar când rezervorul din suflet sufletul lui ste gol, copilul se poartă urât. În mare parte, la baza acestui comportament stă dorința lui arzătoare de a avea un „rezervor afectiv” plin.

Astfel, dragostea constituie pilonul principal al dezvoltării iubirii față de propria persoană și față de ceilalți. Psihologii au ajuns la concluzia că nevoia de afecțiune este o nevoie umană primară. Iubirea ne dă curaj să trecem peste orice greutăți și încercări. Apostolul Pavel a ridicat iubirea în slăvi spunând că orice reușită omenească nemotivată prin iubire este, în cele din urmă, zadarnică.

Totodată, acest cuvânt – „iubire”- în zilele noastre este folosit în diferite contexte. Iubim animalele și natura. Iubim
oamenii. Folosim termenul de „iubire” pentru a justifica diverse comportamente pe care psihologii le clasifică ca dependență emoțională, iresponsabilitate. De aceea, copiilor trebuie să li se îndeplinească anumite nevoi afective fundamentale, dacă cei din jur vor să aibă în viitor niște oameni echilibrați din punct de vedere emoțional.

Dacă în copilărie avem rezervorul de iubire plin, iar nevoile afective au fost satisfăcute, în viața de adult vom fi capabili să ne exprimăm emoțiile și dorințele într-un mod corect care ne va ajuta să găsim cea mai bună cale. Dacă rezervorul de iubire în copilărie este gol, dezvoltarea afectivă va întârzia sau va rămâne blocată, ducând spre manifestarea imaturității la vârstă adultă.

Imaturitatea manifestată la vârstă adultă este bazată pe relații dependente. Se știe că relațiile cu un grad ridicat de
dependență sunt mai pline de suferință. Astfel de relații se caracterizează prin nerecunoașterea iubirii necondiționate, confundarea iubirii adevărate cu atracția fizică și pasiunea, certuri frecvente și sentimente
negative, divorțuri premature.

O relație sănătoasă de iubire presupune ca fiecare partener să se simtă împlinit și să trăiască o stare de bine în relație. Partenerii trebuie să-și cunoască și să știe cum să-și satisfacă propriile nevoi, fără să caute împlinirea lor prin intermediul celuilalt.

O relație matură se caracterizează prin capacitatea partenerilor de a-și exprima sincer și deschis sentimentele față de celălalt, respectarea sentimentelor și libertatea celuilalt, crearea proprii vieți după propriile dorințe și nu ca reacție la ceea ce se întâmplă, cunoașterea drepturilor și respectarea lor, capacitatea de a cunoaște unicitatea fiecăruia dintre parteneri.

O relație matură lipsită de manipulare, interese și prejudecăți este construită din armonie. Iar partenerii învață să ofere iubire, compasiune și ajutor într-un mod necondiționat.

Mary