Credeam că cel mai strașnic în viață e să rămâi în singurătate. Dar nu, cel mai strașnic e să rămâi alături de oamenii care te fac să te simți singur

Nu singurătatea te face să suferi. Uneori numai fiind singur poți să îți refaci viața. Uneori doar tu ești cel care trebuie să lase trecutul, să rezolve o problemă, să ia o decizie, să meargă înainte. Uneori momentele de singurătate îți răspund cine contează cu adevărat și cine nu. Și cel mai important, cine ești tu în viața lor. Însă tot uneori ai vrea să ai pe cineva alături, care să te îndrume, care să-ți dea un sfat sau să-ți spună un cuvânt bun sau pur și simplu să știi că e acolo, alături. Uneori anume oamenii pe care îi crezi suflete pereche te fac să te simți singur. Atât de singur.

Nu toți oamenii care spun în față un „te iubesc”, iubesc cu adevărat. Cum nu toți prietenii sunt prieteni. Așa e și în relații. Într-o zi îți dai seama de asta și uite așa se încep zilele pline de remușcări și nopțile nedormite. Așa te transformi și tu. Devii mai tăcută, mai închisă în tine, mai tristă. Și mai singură. Atunci nu contează cât de fericită ai fost odată, dar cât de fericită ești în prezent. Cum te simți alături de oamenii pe care tu îi faci fericiți. Dacă nu te simți bine, dacă nu te simți nicicum, e greu.

Sunt oameni care te fac să fii plină de viață, plină de dragoste. Sunt oameni lângă care vrei să vorbești, să spui durerile sau amintirile tale. Sunt oameni lângă care nu te simți în nici un fel. Și sunt oameni alături de care, dacă rămân în viața ta, te fac să fii singur. Să nu mai vrei nimic. Să nu mai ceri nimic. Iar asta e mai greu ca singurătatea.

Credeam că cel mai strașnic în viață e să rămâi în singurătate. Dar nu, cel mai strașnic e să rămâi alături de oamenii care te fac să te simți singur.