fb

Dragă femeie, să nu fii niciodată un turist în trecutul lui!

A desenat o schemă imaginară, plină de explicații pentru mama ei, una în care numai fiicele pot să se încurce, atunci când ascund ceva. Hotărâse să-i scrie un mesaj, și spera să reacționeze mulțumitor, la vestea dispariției ei, pentru câteva luni.

În spatele ochelarilor cu ramă groasă, se citea o cruciadă purtată împotriva rutinei și un simț spartan al schimbării.  Poate că luase, cea mai nebună și importantă decizie din viața ei, mutându-se împreună cu iubitul, departe de obișnuit. Era o relație onctuoasă, nouă, care suscita ample trăiri de regăsire unul în celălalt. Simbolul unei vieți noi, simțind o fericire autentică pe interior.

Hai, să-ți zic ceva dragă femeie, oare ai putea, să te bucuri de toate astea fără să ai măcar un fir de nemulțumire în suflet? Întotdeauna cauți să descoperi ceva, vrei mai mult, mai bun, mai colorat, mai scump, mai ieftin, te compari cu una, apoi cu alta, iar până la urmă nici tu nu  înțelegi ce vrei. 

Au trecut câteva zile înmuiate în sos de iubire nouă. Își desfăta simțurile în așternutul moale și chemător spre plăcere. Părul negru, lung, răsfirat, se împrăștia pe materia albă, desenând tablouri impresioniste. O tăcere alarmantă se instaură în acel dormitor.

Își transformă gelozia pentru cea dinainte ei, în nebunie, obsesie, dramă, suferință. O ură mocnită îi invadă gândul, întrebându-se dacă nu cumva ea a fost mai bună, dacă ea îl mângâia mai blând, sau îi trezea simțuri mai sălbatice. Și coapsele ei, erau la fel de voluminoase, sau corpul ei era un ideal ? Și cum îl alinta? De ce se îndrăgostise de ea? Se mai gîndea la ea? Se măcina cu fiecare semn de întrebare.

Începuse să-i răscolească sentimentele, pozele, într-un cuvânt, trecutul. Inconștient lupta cu o femeie-nălucă, de care el, poate că nici nu își mai amintea. Distrugea din nou, cu imaginația ei deformată, ceea ce crease, pentru a nu știu câta oară. Nu, ăsta n-o să fugă așa ușor de ea, își spunea.

Dragă femeie, să nu fii niciodată un turist în trecutul lui. Ori dacă, ai aterizat din greșeală pe aeroport, ia-ți cât mai repede un bilet de retur, și întoace-te acasă.

Există oameni și oameni. Nu te-apuca să te lupți cu fantomele, dar mai ales să te compari cu ele. Dacă te-a ales, îți oferă timp, dragoste, un piept la care să-ți ghemuiești vulnerabilitatea, te face să te simți femeie, înseamnă că n-a făcut-o doar de dragul comparației. Iubirile nu se compară.

Sunt persoane, care apar și dispar din viața noastră, ne marchează anumite etape. Ori dacă am trăi cu toate astea la un loc, am mai avea liniște, luciditate sau fericire?

Când întâlnești un om, începi să-l cunoști de azi, din momentul prezent. N-ai ce căuta acolo undeva, în experiențele apuse.