Atunci când suferința devine o normalitate în relație, când știi că nu mai poți schimba nimic și trăiești o iluzie, când te soufoci în această neputință emoțională și lași minciuna să ia locul realității, știi că nu mai are rost să construiești, să rămâi.

Ai oferit atât de multe șanse, ai acceptat atât de multe scuze, ai cedat de fiecare dată și ai crezut într-o poveste care nu mai e despre voi. Acum înțelegi că doar ai amânat un dezmodământ trist, te-a convins că nu se va schimba niciodată.

El nu are cum să-și asume ceva, nici nu vrea să se complice cu o relație sănătoasă, acolo unde este nevoie de implicare, de reacții potrivite, de dovezi de iubire și încredere. Nu vrea să renunțe la propria lume, în timp ce profită de slăbiciunile tale.

Știe cât de mult îl iubești, preferă să se joace cu tine și să manipuleze prin fraze și gesturi toxice, decât să dea dovadă de maturitate emoțională. Îți judecă fiecare alegere, te amenință că pleacă, te forțează să uiți de tine, te umilește.

Ai acceptat acest scenariu urât, lăsând loc pentru iubire între voi, acceptând scuze, empatizând cu un fel de a fi atât de nepotrivit ție. Nu voiai să renunți la tot ce ai construit, nu știai că poate fi și altfel într-o relație, refuzai să accepți o altă realitate.

În tot acest timp el își permite multe lucruri urâte, îți judecă comportamentul, refuză să fie aproape în momente complicate, nu caută soluții pentru probleme, nu-l interesează starea ta de bine. Se gândește la propriile plăceri și nevoi.

Ești lângă el doar când are chef

Vine și pleacă când vrea, se preface că nu înțelege realitatea, se folosește de tăcere pentru a aduce nedumerire și frică în sufletul tău, găsește de fiecare dată scuze ieftine la propriile acțiuni toxice și inventează scenarii favorabile doar lui.

Nu știe cum să aibă grijă de tine, lasă indiferența și orgoliul să te îndepărteze de el, să aducă atât de multă durere între voi. Îl implori să vină cu o reacție, să-și asume ceva și el îți reproșează că ceri prea mult, nu știi ce vrei, exagerezi.

Indiferent cât de mult te implici și lupți, există același deznodământ: el se refugiază în propria lume, te trădează, lasă loc pentru aventură, te consideră o rezervă. Nu poți să continui în acest fel, nu ai cum să uiți de tine pentru o iluzie.

Uneori nu ai cum să mergi mai departe, dacă omul de alături este un indiferent și un egoist. Doar lumea lui contează, doar dorințele lui au valoare, doar așteptările lui sunt importante, doar viața lui este specială.

Tu ești doar o emoție temporară, parte dintr-un scenariu controlat în totalitate de acest om. Nu contezi pentru el, nu ești o prioritate, atunci de ce să lupți și să demonstrezi, de ce să trăiești iluzia, de ce să speri că se va schimba ceva?

Alege să lași loc pentru respectul de sine, pentru propria demnitate, pentru propria liniște. Nu permite nimănui să se joace cu viața ta, să te umilească și să te judece.

© De Vorbă cu Tine