fb

Azi vreau ceai de romaniță și o vorbă bună. Azi vreau să fiu ascultată, nu doar să ascult

Azi vreau să fiu iubită. Iubită sincer, nu declarativ. Azi vreau să fiu înțeleasă, nu criticată pentru greșelile pe care le-am făcut. Azi pur și simplu vreau să fiu îmbrățișată. Azi vreau ca unii să-mi cunoască sufletul, nu să-și facă păreri doar după felul cum arăt. Azi vreau ceai de romaniță și o vorbă bună. Azi vreau să fiu ascultată, nu doar să ascult. Azi vreau să fiu așteptată, nu doar să aștept. Azi mă simt singură.

Femeia cea plină de viață, zâmbitoare, fericită și optimistă azi plânge. Plâng pentru acele zile când am iubit sincer, dar am fost folosită. Plâng pentru acele zile când am aștepta în zadar oameni care nu m-au iubit. Plâng pentru acele zile când am renunțat la mine de dragul altora. Plâng pentru acele zile când am fost amenințată și am răbdat cinci ani de chin și umilință. Plâng pentru că mi-a fost frică să spun adevărul, pentru că eram doar un copil care abia se ancora de viață. Plâng pentru că nu pot face parte din această lume cu suflete goale.

Plâng pentru că am trecut peste multe greutăți cu capul sus și am rămas același om: sincer, iubitor, optimist, cu suflet mare, demn. Plâng pentru că lacrimile îmi vindecă rănile de pe suflet. Plângi și tu, îți va fi mai bine. Plângi, nu-ți fie rușine, doar sun lacrimi sincere. Plângi pentru că ești femeie. Și femeile puternice plâng.

Cu drag, Mary!