fb

Atunci când doi oameni maturi se îndrăgostesc, ei devin cu adevărat liberi

Odată cu maturitatea fizică şi cea psihologică, devine palpabilă şi o oarecare maturitate în relaţiile romantice.

Cuplul în adolescenţă nu poate fi comparat cu un cuplu la 25 de ani şi mai cu seamă la o vârstă mai înaintată.

Atunci când două persoane mature se iubesc, are loc un eveniment excepţional, unul dintre cele mai frumoase fenomene din viaţă: ei sunt împreună, dar în acelaşi timp singuri.

Singurătatea aici nu primeşte o conotaţie negativă.

Prin singurătate se presupune capacitatea de a rămâne „tu” important în lumea ta.

Ei sunt atât de apropiaţi încât formează un tot întreg, şi totodată – într-un mod fantastic, reuşesc să-şi păstreze şi să-şi valorifice individualitatea.

Astfel de oameni prin iubirea lor reciprocă se eliberează pe ei înşişi. Nu există niciun fel de politică, diplomaţie, tendinţe de a-l supune pe cel de alături. Există doar o pură armonie interioară care se revarsă în exterior.

Acest paradox fascinează enorm. Doi oameni sunt atât de uniţi şi totuşi rămân personalităţi individuale şi independente.

Iar individualitatea lor nu se confundă. Ea se intensifică la fiecare în parte.

Anume din acest motiv o relaţie la o vârstă matură îşi are propriile beneficii majore. Poate nu e vorba de acea pasiune fără calm sau dorinţa necontrolată de a fi mereu împreună. Dar există ceva mai mult.

Există abilitatea e a rămâne fidel propriei persoane, fără a o înşela pe cea de alături.

Source :

Cluber