Arderea emoțională a devenit noua noastră realitate

Arderea emoțională înseamnă pierderea energiei mentale și fizice, scăderea productivității și o stare de supraoboseală. Se întâmplă atunci când înțelegem că toate lucrurile au devenit prea multe pentru noi.

Astăzi, când suntem epuizați de stresul cauzat de noua pandemie și ne gândim mereu ce va fi mâne, ajungem la un moment dat să credem că totul este prea mult pentru noi. Astfel epuizarea nu mai este ceva anormal, dar o nouă și crudă realitate.

Cum să trecem peste această stare?

Atunci când oamenii suferă de epuizare, se recomandă să găsească un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. Să înceapă să petreacă mai mult timp având grijă de ei înșiși, de ocupațiile pe care le adoră. Doar că în lumea modernă, toate aceste sfaturi sună fie ca un vis neîmplinit, fie ca ceva spus în batjocură.

Oare este posibil să găsim acest echilibru corect când multe școli sunt închise, mulți copii stau acasă zile întregi, iar însăși munca noastră este la distanță. Nici ajutorul celor dragi nu îl putem cere în astfel de momente, pentru că ne facem griji pentru ei și nu vrem să-i supunem riscului. Ce ar trebui să facem într-o astfel de situație?

Concentrarea pe consolidarea relațiilor.

În primele momente, când eram plini de energie, am promis să restabilim comunicarea cu toți prietenii și cunoștințele noastre. În ciuda la tot și la toate, am preconizat întâlniri regulate pe diferite rețele de socializare. Chiar ne-am întrebat de ce această idee nu a venit mai devreme…

Iar când am pierdut toată energia încercând să rămânem în legătură cu toată lumea, am căzut într-o stare care se întâmplă tuturor: dintr-o dată comunicarea cu mulțimea de oameni a început să ne pară epuizant și enervant, a început să ne lipsească de toate forțele. Am început să inventăm tot mai multe și mai multe scuze, apoi, treptat, ne-am îndepărtat complet de toată lumea, încetând să mai comunicăm cu cineva.

Cu toate acestea, problema distanțării este că, deși ne eliberează de stres, este doar pentru o perioadă scurtă de timp, o scurtă liniște înainte de adevărata furtună. Va apărea adevărata epuizare.

Noi, oamenii, suntem ființe sociale

Avem nevoie de comunicare. Avem nevoie unii de alții. Doar că, atunci când psihicul nostru intră în modul de supraviețuire, nu mai avem destulă energie pentru aceste lucruri.

Aceste două adevăruri ale vieții mereu sunt în conflict și acest lucru ne provoacă și mai mult stres și anxietate. De aceea în loc să pierdem energia pe care o avem, trebuie să încercăm să rămânem la mijloc. Să comunicăm cu cei dragi, dar nu cu o mulțime mare de persoane, ci doar cu cei mai dragi și scumpi sufletului.

Să ne concentrăm atenția doar spre persoanele care au cu adevărat nevoie de energia, timpul și atenția noastră în această perioadă grea pentru toți. Acest mod este foarte diferit de comunicarea noastră obișnuită.

Sensul acestor alegeri este să creăm și să consolidăm relații strânse cu persoanele care cu adevărat ne sunt dragi. Cu ele să putem vorbi despre lucruri importante și interesante, dar să nu ne plângem de situație.

Trebuie să creăm un spațiu pentru o comunicare deplină cu doar câțiva, dar cei mai importanți oameni, un spațiu în care să discutăm bucurii, emoții, trăiri.

Scopul bine definit.

Una dintre cele mai întâlnite strategii pentru a face față arderii emoționale este găsirea unui scop important în această viață. Vom experimenta mai puțin stres dacă vom ajuta anumite persoane. Dacă vom rezolva probleme sau vom umple gândurile noastre cu interes pentru ceva anume.

Găsirea unui scop în aceste condiții nu este tocmai o alegere ușoară. Orice schimbare din viața noastră ne pare un vis imposibil. Oamenii au încetat să mai viseze frumos, simplu, sincer.

Dacă vom trăi doar cu presupunerile și nu vom dori să facem o schimbare în viața noastră, vom ajunge să pierdem din vedere toate acele lucruri importante. Să încercăm să ne schimbăm viața și vom scăpa de senzația de epuizare. Să ne întrebăm ce putem face azi ca să ne simțim fericiți și mâne.